Daca 23 August a meritat un articol, cu atat mai mult merita doua articole bombardamentele din 1944. Desi cand se spune „bombardarea Bucurestilor”, perceptia generala este a bombardamentelor germane de dupa intoarcerea armelor, Capitala a fost sub asediu si in lunile aprilie-mai ale aceluiasi an. Aliatii au cautat sa slabeasca centrul de comanda militara a Romaniei.
Acest articol in doua parti vine cu fotografii-document in premiera si urmareste o prezentare generala a zonelor bombardate, precum si evolutia lor in timp si starea actuala. –>
De la inceput, trebuie mentionate obiectivele aliate din aprilie-mai 1944: distrugerea infrastructurii cailor ferate, distrugerea obiectivelor industriale, distrugerea centrului de putere. Ca atare, cele mai lovite zone au fost cartierul Grivita si Piata Palatului Regal.
Fotografiile provin in mare parte dintr-o mapa in care fusesera atent aranjate pe cateva pagini, cu notatie dedesubt (precizarea locului). Pe mapa, destinata sefilor din Marele Stat Major, se gaseste stampila rosie „STRICT SECRET”. Acestea fiind spuse, putem incepe trecerea in revista a „punctelor fierbinti” din acele zile ale lui 1944. Au trecut peste 65 de ani de atunci.
Vederea generala a cartierului Grivita, in preajma Soselei Basarab (actuala Sosea Nicolae Titulescu), arata distrugerile, dar si un Palat al Cailor Ferate (Ministerul Transporturilor) in constructie (dreapta sus). Gara de Nord se distinge un pic mai la stanga.
Foarte semeata dintre casele joase se ridica biserica de pe Soseaua Basarab, biserica existenta si astazi, insa incadrata de blocuri si cu ditamai santierul pentru Pasajul Basarab in fata ei.
Casele de pe Sos. Basarab au fost in mare parte distruse de bombardamente. Dupa razboi, locul multor imobile a fost lasat viran, intrucat nu existau resurse pentru constructia de cladiri noi. In special in epoca Ceausescu, actuala Sosea Titulescu a fost populata cu blocuri hidoase. Diferenta este izbitoare.
Soseaua Basarab la intersectia cu Calea Grivitei. Distrugeri masive. Podul peste calea ferata mai exista si astazi, desi este inchis si va fi dezafectat in curand, odata cu progresul lucrarilor la Pasajul Basarab. Pe fundal, silueta uneia din halele Fabricii Grivita (existenta si azi).
Cladirea modernista din stanga, un service auto, a fost completata in perioada comunista si, sub o forma modificata, exista si azi.
Calea Grivitei, portiunea din zona Garii de Nord si Atelierelor CFR Grivita, a fost bombardata masiv. Atelierele trebuiau sa fie distruse, pentru a nu mai produce nimic care sa sustina „masina de razboi hitlerista”. Dupa razboi, sectiuni largi din aceasta artera au fost sistematizate (dreapta-jos, ilustrata din anii ’60 cu „noua Calea Grivitei”).
Zona Pasajului (Podului) Grant (in forma lui initiala) a suferit si ea. In imaginea din 1944, Teatrul Giulesti. In anii ’80, Ceausescu a distrus vechiul Pod Grant pentru a ridica unul nou, conform cu traficul in crestere.
Imobilul interbelic masiv de langa Podul Grant este in picioare si astazi, desi o fotografie in oglinda de la nivelul strazii este imposibil de realizat in prezent, pe noua configuratie. Una de sus este suficienta.
Piata Garii de Nord si Gara in sine au constituit o alta tinta pentru Aliati. Cladirea garii, inclusiv turnul emblematic, a fost afectata.
Ulterior, edificiul a fost reparat, dupa o supraetajare a unora dintre corpuri.
Supraetajarea se observa mai lesne aici. A suferit modificari si corpul pe care scrie „Gara de Nord”. Desenele laterale au fost inlocuite, rotundurile de dedesubt – slefuite, iar coroana din varf, un alt simbol regal, a disparut.
In acea perioada, trupele germane stationate in capitala Regatului Romaniei aveau baraci si in zona bulevardului Gheorghe Duca, langa un bloc din anii ’30, foarte reusit (in plan central indepartat, stanga-sus). Baracile au fost in mare parte distruse (poza din dreapta-sus), insa blocul interbelic a ramas in picioare.
Pe locul fostelor baraci germane sunt blocuri din anii ’50, ceea ce face imposibila fotografierea din acelasi unghi.
Si strada Popa Tatu, situata in apropierea Garii, a fost afectata. Marturie sta fotografia care surprinde coltul cu strada General Angelescu (ulterior Stefan Furtuna, actuala Mircea Vulcanescu).
Pe strada Buzesti, in apropiere de Hotelul Marna (intersectia cu Grivitei) au cazut bombe. Culmea, casele nedistruse atunci de bombardamente, aflate azi in stare jalnica, dispar una cate una, iar in locul lor, in special dupa intersectia cu strada Occidentului, spre Piata Victoriei, apar cladiri semete de sticla, total nespecifice zonei.
O bomba „razleata” a picat la numarul 12 pe bulevardul Schitu Magureanu si a distrus o casa. Astazi, la nr. 12 este o poarta. Tocmai cand misterul se adancea, am realizat ca imobilul cu pricina se gasea retras de la strada, mergand mult prin curte.
Un indiciu important a fost faptul ca in poza veche, peste frontul de case de la strada Stirbei-Voda, se vede un imobil aflat in constructie si terminat in 1946.
Au fost doua cazuri importante de imobile avariate sau distruse pe strada Transilvania (strada care se intersecteaza cu mai-sus-amintita Popa Tatu).
La numarul 39, un imobil ce nici nu implinise 10 ani de la constructie a fost avariat sever. Cu surprindere am descoperit ca este inca in picioare, reparat dupa razboi si gata pentru o moderna izolare termica.
Casa de la numarul 50 a fost insa distrusa. Pe locul ei si pe al casei de la numarul 48 a ramas loc viran dupa 1945. Cu timpul a fost amenajat un parculet. Parculetul a disparut dupa 2000 pentru a face loc unei constructii noi.
Cu si mai mare uimire am constatat ca ceea ce crezusem a fi un imobil de epoca renovat era de fapt o casa noua! Concluzia: SE POATE. Se poate construi decent, adaptand exteriorul noilor imobile la zona in care sunt ridicate.
Mergand mai departe, si pe Calea Plevnei au cazut bombe care au produs stricaciuni.
Scoala Superioara de Razboi (Academia Militara), cladire considerata noua in 1944, a scapat de la distrugere, unele bombe cazand in zona inconjuratoare. Se observa locul viran, populat ulterior cu Monumentul Eroilor Antifascisti si blocuri staliniste de 4 etaje.
In fine, cateva imagini cu locuri neidentificate din Bucurestii bombardati. Orice ajutor in a identifica strazile sau cladirile este apreciat. De remarcat solidaritatea umana la dezafectarea zonelor calamitate. Chiar si doamnele s-au apucat de carat caramizi.
Foarte important: comparatiile nu sunt intotdeauna exacte deoarece pozele actuale au fost facute pe fuga. De asemenea, multe din locurile de fotografiere initiale se gasesc in mijlocul strazii astazi, iar cu traficul bucurestean nu este de glumit.
