La nivel internațional, jocurile loto au devenit în secolul al XX-lea cele mai răspândite forme de jocuri de noroc, adresate publicului larg și promovate chiar prin politicile de stat. Și la momentul actual, Compania Națională Loteria Română este o companie publică.
Statul român deține monopolul privind organizarea jocurilor loto – resurse de divertisment care nu doar că au rămas de actualitate, ba chiar țin pasul cu tehnologia și au succes în spațiul digital. Bugetul național beneficiază nu numai de câștiguri din taxe și impozite, ca la alte jocuri de noroc, ci și în mod direct de profitul instituției.
În trecut, jocurile de loterie erau parte integrată din societatea modernă românească, în plină dezvoltare. În anul 1906, Loteria Română a fost înființată prin Legea de constituire a unui fond al asistenței sanitare a sătenilor, promulgată de regele Carol I.
Încă din start, rațiunea jocurilor loto a fost aceea de a servi unor scopuri caritabile. Legea a fost modificată de mai multe ori. În perioada interbelică, Loteria Română a devenit un finanțator al medicinei și al protecției sociale.
Impactul legii din anul 1934 asupra jocurilor loto
Regia Loteriei de Stat avea responsabilitatea de a exploata jocurile loto pe clase și de a organiza loterii în colaborare cu instituții de asistență publică și instituții culturale.
Legea din anul 1934 prevedea explicit organizarea acestor activități pentru sănătate publică și ocrotire socială. Dr. I. Costinescu este inițiatorul proiectului Legii Loteriei de Stat care creează premisele impactului puternic pozitiv la nivel social, care se va consemna în anii următori.
Practic, fondurile de la jocurile loto erau distribuite în așa fel încât să servească binele public. Din totalul veniturilor, se scădeau desigur cheltuielile de organizare și sumele aferente câștigurilor promise celor mai norocoși participanți.
Conform informațiilor publice, sumele rămase erau distribuite astfel: 60% Ligii Naționale în contra tuberculozei, iar restul Epitropiei Sf. Spiridon din Iași, Societății de Cruce Roșie a României și altor instituții, pentru combaterea unor boli precum sifilis, malarie, pelagra, trahom, lepră.
Cum era servit binele public în București și Iași
Eforia Spitalelor Civile din București folosea fonduri de la jocurile loto pentru Spitalul Colțea, Maternitatea Colentina, Spitalul Filantropia, Spitalul de copii. Aceeași instituție controla însă și Spitalul Boldescu din Ploiești, Spitalul Eforie din Sinaia și alte unități din Râmnicu-Sărat, Nenișor și Armășești.
Epitropia Sf. Spiridon Iași utiliza banii din profilul de la jocuri loto pentru Spitalul Cantacuzino din Iași, Spitalul Central din Pașcani, Institutul obstetrică și ginecologie, Spitalul Dimitrie Borș din Târgu Frumos, Spitalul Profetul Samoil din Focșani, Spitalul Pulcheria Ghica din Hârlău, Spitalul Ion Mavromati din Botoșani, Spitalul Spiridonia din Galați, Spitalul Frații Mihalache din Târgul Boicești și chiar pentru refacerea stațiunii Slănic Moldova.
Fonduri pentru marile probleme ale sănătății publice
În acea perioadă, jocurile loto aveau așadar un rol 100% asumat pentru rezolvarea unor probleme majore din sănătatea publică națională. Fondurile colectate prin loterie, care ajungeau și la Societatea Crucea Roșie, erau de mare ajutor chiar și pentru combaterea efectelor calamităților naturale și a epidemiilor. De asemenea, se foloseau pentru a forma noi cadre medicale.
Cu banii proveniți de la Loteria de Stat s-au finanțat programe de combatere a unor teribile probleme de sănătate, în condițiile în care medicina de la acea vreme avea încă multe piedici, în comparație cu cea actuală. Boli astăzi considerate eradicate sau ținute sub control făceau o mulțime de victime, iar implicarea publică era foarte importantă.
Reparații, construcții, dotări cu aparatură medicală se aflau tot pe lista de utilizări ale profiturilor de la jocuri loto în România, în perioada interbelică. O altă destinație viza invalizii din Primul Război Mondial, care aveau nevoie de îngrijiri în spitale și cămine.
Implicare culturală alături de Uniunea Fundațiilor Culturale Regale
În colaborare cu Regia Publică a Loteriei de Stat pe Clase, Uniunea Fundațiilor Culturale Regale colecta bani de la propriile jocuri loto, pentru obiective culturale cu impact major în societate.
Printre altele, se finanțau reviste culturale și editarea științifică a celor mai valoroase și reprezentative scrieri românești. În acest fel a apărut celebra ediție a operelor lui Mihai Eminescu, îngrijită de istoricul și criticul literar Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu).În prezent, numărul celor care joacă la Loteria Română rămâne unul mare, mii de oameni așteptând cu nerăbdare rezultatele la loto pentru cele mai populare extrageri săptămânale – Loto 6/49, Joker sau 5/40. Fondurile generate sunt direcționate și către proiecte publice, culturale sau sportive. Participarea este mai simplă ca niciodată, existând acum și posibilitatea de a cumpăra bilete la loto online.
Sursa foto: canva.com
