București, 1928. Odată cu apariția noilor blocuri de locuințe, viața burgheziei bucureștene s-a schimbat radical. Presa vremii, alături de marii scriitori, a reflectat nu doar fascinația pentru luxul noilor apartamente, ci și ironia generată de noile inovații tehnice și roluri sociale.
Două elemente au devenit simbolice pentru „locuința ultra-modernă”: Ascensorul (Liftul) și Portarul de Bloc.
Fragment din Presa Vremii: „Doamnele noastre, care altădată urcau scările cu grație, sunt astăzi captive ale cutiei zgomotoase și lente numite ‘Lift’. Ziarele noastre arată că liftul nu este doar o comoditate, ci un nou criteriu social: dacă locuiești într-un bloc cu ascensor, ai intrat în rândul lumii. Dar deasupra tuturor stă el, Portarul! Omul în uniformă este Sfântul Petru și Cerber laolaltă. El știe tot: cine intră, cine iese, cine fuge de datorii. El este sursa ideală de bârfe pentru presa mondenă.”
Portarul a devenit o figură esențială în presa populară, fiind adesea descris ca paznicul moralității și al bârfei, în timp ce liftul era un subiect de amuzament și, uneori, de teamă pentru cei care nu erau obișnuiți cu mecanica sa.
