Mai multe poze, în comentarii 
Perspectivă actuală în lungul interiorului pavilionului principal al Gării București-Băneasa, edificiu foarte puțin accesat de public, dar care-și menține intacte finisajele interbelice. Istoria gării e și ea interesantă, așa că să vedem despre ce e vorba.
• GARA VECHE. Pe locul actualei structuri a existat una anterioară. Gara Mogoșoaia, folosită și ca gară regală în vremea domniei regelui Carol I, era din cărămidă, cu etaj, deschisă în 1886.
Gara Mogoșoaia pe 1 Decembrie 1918
Biblioteca Academiei Române
Aspectul era cel specific gărilor ridicate în Muntenia în a doua jumătate a secolului 19. Edificiul a fost punctul de pornire al manifestațiilor dedicate marcării primului 1 Decembrie la București, în 1918. Familia regală și Guvernul, întoarse în capitală după 2 ani de refugiu la Iași, cât Bucureștiul a fost ocupat de Puterile Centrale, au condus procesiunea (alaiul regal) până în dealul Patriarhiei. Bucureștenii au asistat cu entuziasm la festivități, după doi ani de ocupație crâncenă, privațiuni și umilințe.
Pavilionul principal al Gării Băneasa – interior, accesul spre peron
• PROIECTUL. În 1936, Direcția Generală CFR decide construirea a două gări speciale pentru primirea suveranilor și a înalților oaspeți străini, la Sinaia și la București. Anterior, familia regală era primită și la Salonul Regal de Recepție din incinta Gării de Nord. Proiectul Gării Băneasa e realizat de arhitectul Duiliu Marcu, care gândește un edificiu în stil rațional monumental, inspirat de arhitectura totalitară italiană a vremii. E ales amplasamentul vechii Gări Mogoșoaia, în comuna suburbană Băneasa, din nordul capitalei. Esplanada numită azi Piața Gării Băneasa permitea desfășurarea cortegiilor. Proiectul e finalizat în 1938.
Gara Băneasa – pavilionul principal 1938
Se văd cele 2 steme regale mijlocii ale României, plasate în laterale
• ANSAMBLUL. Gara Băneasa cuprinde un pavilion principal – stația de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă și un peron larg, parțial acoperit. Construcția are structură de beton armat, o inovație a epocii, iar fațadele sunt placate cu travertin, material nobil.
• PAVILIONUL PRINCIPAL. Clădirea pivotală conține încăperi rezervate persoanelor oficiale și mai ales un salon de recepție, în același timp și holul central pentru călatori, de trecere spre peron și liniile ferate. Pardoselile interioare sunt din plăci de marmură roz de Rușchița și marmură neagră de Belgia. Uimitor, dar clădirea avea încălzire cu aer condiționat. Uzina pentru aer condiționat și pentru prepararea apei calde se afla la subsol. Câteva anexe completează stația: toalete, camera bagajelor, camera de pază etc. Ușile și ramele ferestrelor clădirii principale sunt de fier. Pereții salonului de recepție și ai holului mare sunt acoperiți cu lambriuri de lemn de trandafir. Celelalte saloane au lambriuri de nuc, iar câteva panouri sunt rezervate pentru picturi decorative.
Gara Băneasa – pavilionul principal și peronul, 1941
Erau amplasate steme regale mijlocii și pe fațada dinspre peron
• EVOLUȚII. Gara Băneasa a fost gară regală, utilizată pentru trenul regal și primiri oficiale până la abdicarea regelui Mihai, în 1947. După 1950, construcția a servit drept gară de protocol pentru liderii Republicii Populare Romîne și pentru primirea oficialităților și delegațiilor străine. Liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a folosit des această gară. În prezent, stația e folosită ocazional pentru traficul de călători, mai ales pe timpul verii, când opresc aici trenuri sezoniere.
Gara Băneasa – pavilionul principal, anii ’50
Stemele regale mijlocii fuseseră înlocuite de emblema Republicii Populare Romîne (RPR)
• CONTEXTUALIZARE. Gara Băneasa face parte dintr-un trio interbelic, alături de Fântâna Miorița și pasajul inferior de la Mogoșoaia, pe sub calea ferată spre Constanța, acum înlocuit de un pod metalic. E înrudită stilistic cu alte construcții raționale ale epocii, de exemplu Palatul Victoria (inițial Ministerul de Externe) și Școala Superioară de Război (ulterior Academia Militară, acum Universitatea Națională de Apărare).
Spațiile interioare ale acestei foste gări regale ar trebui folosite multe mai des pentru evenimente de tot felul, la fel și Piața Gării Băneasa. Reincluderea unui fost edificiu atât de important în foste regimuri în circuitul social și turistic al Bucureștiului ar activa mai mult cartierul Băneasa, dar asta nu aduce voturi.
