Casa „Nicolae Petraşcu”, situată în Piaţa Romană nr. 1 din Bucureşti şi clasată în lista monumentelor istorice, a fost proiectată de renumitul arhitect Ion Mincu pentru prietenul său Nicolae Petraşcu – fratele mai mare al pictorului Gheorghe Petraşcu -, fiind construită în stil neoromânesc.
Purtând elementele de bază ale stilului, bizantin şi cel de culă, realizate cu o puternică tuşă, trecerea timpului i-a adăugat acestei case patina antică de pe faţadă, dar şi pe aceea a fierului forjat care protejează ferestrele, ceea ce-i conferă, şi în prezent, un aer de nobleţe, în pofida degradării avansate a clădirii.
Istoria acestui imobil începe în 1906, când Nicolae Petraşcu a cumpărat, de la Primăria oraşului Bucureşti, o parcelă de teren situată în zona actuală a Pieţei Romane, intenţionând să înfiinţeze acolo un salon literar şi artistic pentru Societatea română de literatură şi artă, pe care o conducea. Clădirea a fost construită un an mai târziu, în 1907.
Stilul arhitectural al lui Ion Mincu se regăseşte în sacnaşiul şi ferestrele de la etaj – plasate la o înălţime destul de mare şi care este inspirată de casele tip culă -, fapt care îi conferă clădirii un aspect de castel medieval.
„Prima clădire care atrage atenţia este situată chiar în Piaţa Romană No 1, colţ cu strada N. Mendeleev, şi care se distinge nu numai prin aparenta ei masivitate, ci şi prin decoraţia în stil românesc a faţadelor. Este casa diplomatului, scriitorului şi criticului de artă Nicolae Petraşcu (1859-1944), construită în 1907 după planurile arhitectului Ion Mincu. (…) În interior salonul are plafonul decorat cu o pictură a lui Dimitrie Mihăilescu (executată în 1908-1909), reprezentând o copie a tabloului ‘Vârful cu dor’ de G. D. (George Demetrescu – n.r.) Mirea, al cărui admirator a fost”, nota Narcis Dorin Ion în cartea „Bucureşti – în căutarea Micului Paris”, apărută la Editura Tritonic, în 2003.
Foto 1 – Piaţa Romană din Bucureşti, 1952. În plan îndepărtat se vede Casa „Nicolae Petraşcu”, ARHIVA ISTORICA AGERPRES
Foto 2 – Piaţa Romană din Capitală, 2020. În plan îndepărtat se vede Casa „Nicolae Petraşcu”. Foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO.
Conform volumului „Itinerar inedit prin case vechi din Bucureşti”, scris de Petre Oprea şi publicat în 1986 la Editura Sport Turism, George Demetrescu Mirea – pictor şi muralist, fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea -, la cererea lui Nicolae Petraşcu, l-a recomandat pe Dimitrie Mihăilescu, unul dintre elevii săi, să picteze plafonul cu o copie după lucrarea „Vârful cu dor”, pictura având o suprafaţă de 24 metri pătraţi.
„Pentru cine cunoaşte stilul lui Ion Mincu probabil că detaliile sunt inconfundabile. În cazul acesta mă refer la felul în care sunt amplasate şi decorate ferestrele, la decoraţiunile aplicate între ferestre sau aerul masiv pe care îl are clădirea, senzaţie creată şi de uşa de la intrarea în clădire sau bovindoul care împarte clădirea în două planuri”, mai scria Petre Oprea în volumul amintit.
Dintr-o documentare realizată de arhitectul Adrian Bălteanu, reiese că renumitul arhitect Ion Mincu a realizat gratuit proiectul casei pentru prietenul său, Nicolae Petraşcu, fiind gândit ca locuinţă particulară şi salon literar-muzical. Potrivit acestei documentări, salonul era dreptunghiular şi avea o „afundătură rotundă, ridicată în estradă, pe o lature, menită orchestrei şi tribunei de lectură”.
Tot în Piaţa Romană, la nr. 5, (colţ cu str. Căderea Bastiliei) se află casa pictorului Gheorghe Petraşcu (fratele lui Nicolae Petraşcu), aceasta fiind construită în 1912, după planurile arhitectului Spiridon Cegăneanu (discipol al lui Ion Mincu), realizată într-o combinaţie de stiluri – neoromânesc şi neoclasic.
***
Nicolae Petraşcu (n. 1859 – d. 1944) a fost o personalitate marcantă a epocii. Diplomat, scriitor, memorialist, publicist, istoric de artă şi critic de artă şi literar român, în 1885 a fost numit ataşat în Ministerul de Externe, iar în 1888 a devenit şef de cabinet al lui Petre P. Carp. În 1889 a fost numit secretar de legaţie la Paris şi apoi, în 1890, la Istanbul. În 1892 s-a retras din activitatea diplomatică.
***
În 17 august 2022, Primăria Sectorului 1 a anunţat, pe pagina sa de Facebook, decizia de iniţiere a procedurii de expropriere pentru Casa „Nicolae Petraşcu”, precizând că acest imobil „este monument istoric şi reprezintă o bijuterie a arhitecturii româneşti”.
„Clădirile de patrimoniu reprezintă cartea de vizită a unei capitale europene. Ele trebuie conservate, reabilitate şi puse în valoare pentru a le reda strălucirea de altădată. Grija faţă de istoria oraşului trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale unei administraţii locale. Niciodată nu este prea târziu pentru un efort conjugat al autorităţilor bucureştene pentru a salva, restaura şi moderniza patrimoniul pe care ni l-au lăsat în grijă înaintaşii noştri.”, declara primarul sectorului 1, Clotilde Armand.
Casa „Nicolae Petraşcu”, monument istoric din Piaţa Romană nr. 1.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Surse text: site-urile https://bucurestiivechisinoi.ro/, https://www.travellerinromania.com/, https://lifeandstyle.ro/ şi pagina de Facebook a Primăriei Sectorului 1 – https://www.facebook.com/photo?fbid=376162301362848&set=a.190149369964143
AGERPRES
