Casa Lenş-Vernescu, monument istoric, datează din 1821, când a fost construită de Filip Lenş (1779-1858), de origine franceză după tată, nobilul Jean-Baptiste Linchou, secretar particular şi profesor al copiilor domnului fanariot Alexandru Ipsilanti (domn al Ţării Româneşti între 1774-1782 şi 1796-1797; domn al Moldovei între 1786-1788).
Cunoscută sub numele de Casa Vernescu, clădirea se află azi situată la numărul 133 de pe Calea Victoriei, în apropierea Muzeului Naţional „George Enescu”.
Dregătorul Filip Lenş a construit casa ca dar de nuntă pentru soţia sa, Lisaveta Balotescu-Cărpinişanu.
În timpul Războiului Crimeii (1853-1856) şi al ocupaţiei militare ruseşti şi austriece, casa a găzduit, rând pe rând Colegiul Militar sau Statul Major al Armatei Ruseşti, Colegiul Militar şi Ministerul de Război. Chiar şi marele scriitor rus Lev Tolstoi a vizitat-o în această perioadă, potrivit merg.in/bucuresti.
Casa Vernescu (interior), Bucureşti, 9 martie 1994.
Foto: (c) : AUREL VĂRLAN/Arhivă istorică AGERPRES
După un incendiu devastator, în jurul anului 1886, moştenitorii lui Lenş au vândut casa omului politic şi juristului Gheorghe „Guna” Vernescu (1829-1900), care a dispus restaurarea acesteia în stil occidental, angajându-l pe arhitectul Ion Mincu (1852-1912) pentru lucrări de reconstrucţie şi pe pictorul George Demetrescu Mirea (1852-1934) pentru realizarea picturilor interioare. Lucrările au fost finalizate în 1889.
Picturile lui G.D.Mirea, dar şi stilul neoclasic, vitraliile înalte şi oglinzile valoroase au impus Casa Vernescu, pentru o lungă perioadă de timp, drept cea mai frumoasă clădire de pe fostul Pod al Mogoşoaiei, aici fiind organizate cele mai vestite baluri şi serate mondene la care lua parte protipendada Bucureştiului, conform locuridinromania.ro/bucuresti.
Aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea, urmaşii lui Vernescu au vândut impresionanta clădire statului şi până la finele celui de-al Doilea Război Mondial, casa a servit drept sediu pentru mai multe ministere şi chiar şi pentru guvernul României.
În 1944, militarii sovietici au ocupat casa, distrugând decoraţiunile şi picturile murale. După încheierea războiului, casa preluată de primul guvern comunist condus de Petru Groza, a redevenit sediu pentru o serie de ministere, apoi casă de protocol.
În 1990, Uniunea Scriitorilor din România (USR) şi-a mutat sediul aici. Restaurată şi modernizată în 1993, clădirea a fost închiriată, în interiorul său desfăşurându-şi activităţile un restaurat de lux şi un cazinou.
Casa Vernescu (interior), Bucureşti, 9 martie 1994.
Foto: (c) : AUREL VĂRLAN/Arhivă istorică AGERPRES
Edificiul, construit în stil eclectic, are două niveluri, parter şi etaj, centrul său fiind ocupat de un hol vast, de formă eliptică, cu o scară monumentală. Interiorul este de un fast impresionant, prin folosirea marmurei cu decoraţii aurite la tavane şi pereţi, a vitraliilor şi oglinzilor masive, a lambriurilor din lemn de stejar, a picturilor realizate într-un albastru translucid. Cum se obişnuia în epocă, spaţiul de sus, aproape de tavan, este acoperit cu numele unor cărturari celebri, precum Seneca, Pascal, Shakespeare etc. În salonul de la etaj, pictorul a executat pe plafon o scenă reprezentând „Dansul”, marcată la colţuri de patru cartuşe curbe ce simbolizează „Justiţia”, „Adevărul” şi „Forţa”, potrivit descrierii din volumul „Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti” (Editura Meronia, 2011). AGERPRES
