Palatul Mogoşoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul oraşului Bucureşti. Complexul conţine clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica ”Sfântul Gheorghe”, aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit, potrivit paginii de facebook, www.facebook.com/Palatul-Mogoşoaia. https://www.youtube.com/embed/1V8bWvlkayM
Palatul Mogoşoaia a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc, stil utilizat anterior şi la un alt palat al voievodului, construit de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată la 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcţiei nu este cunoscută, dar se ştie că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani, iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ştefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, şi a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea, menţionează site-ul www.palatulmogosoaia.ro.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluţiei din 1821, când ultimul urmaş al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Braşov şi clădirea a fost ocupată de panduri.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moştenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat şi, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia, fiind renovat între 1860-1880 de Nicolae Bibescu, care a construit şi cavoul familiei în parcul palatului, şi vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă, iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soţiei acestuia, Martha.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaţilor aliaţi, fiind, pentru câteva luni, închiriat legaţiei elveţiene din România. După 6 martie 1945, moşia a fost naţionalizată forţat de guvernul comunist, Martha Bibescu obţinând de la autorităţi declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deţinea. Prinţesa a plecat însă definitiv din ţară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale, Valentina, şi soţului ei, Dimitrie Ghika-Comăneşti, mai menţionează site-ul www.palatulmogosoaia.ro. https://www.youtube.com/embed/PJ83_ZYJNJI
În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică. AGERPRES
