…pe trotuarul din dreptul Cercului Militar, pe Calea Victoriei, undeva la finalul anilor 50’, să apară din senin un personaj aparent simpatic. Un moşuleţ cu o lunetă care invita trecătorii să privească prin ea cerul. Nu prea ştim ce se putea vedea prin luneta lui însă mai întotdeauna se făcea coadă în preajma sa. Nu curiozitatea privirii prin lunetă aduna lumea ci faptul că era singurul prilej de adunare a mai mult de trei persoane, deoarece în epocă erau interzise orice fel de întruniri sau întâlniri de grupuri cât de mici. Aici era permis. Şi oamenii se adunau pentru a discuta de tot felul, de la politică şi când „vin americanii”, la viaţa obişnuită cu tot felul de lipsuri. Până când, unii dintre ei dispăreau de la o zi la alta iar convorbitorii de ieri nu-şi mai întâlneau prietenii de stat la coadă. Treptat lumea şi-a dat seama că moşuleţul avea legături cu securitatea şi era un prilej de arestare a celor care vorbeau ce nu trebuie. Odată făcută deconspirarea, moşuleţul a dispărut la fel de straniu cum apăruse, cu luneta lui cu tot. Şi oamenii l-au uitat însă istoria l-a înregistrat alături de primele albume turistice cincizeciste despre Bucureşti!
