scris de Ando
In comentariul făcut la articolul lui Florin despre pasajul de la Piaţa Scânteii sau, mă rog, Presei cum îi zice oficial, adăugam vestea că vechiile staţii ale autobuzelor 131, 205, 331, 335 şi 783 au fost desfiinţate, mutate şi unificate într-o singură staţie, plasată la intrarea pe bd. Kiseleff – conform “soluţiei finale” afişată de onor R.A.T.B.
Trecem peste o serie de “amănunte” cum ar fi: dimensiunile ridicol de mici ale afişelor care anunţă desfiinţarea vechilor staţii, faptul că trecerea de pietoni de pe bd. Mărăşti nu era încă terminată şi semnalizată – călătorii fiind obligaţi, totuşi, să treacă pe acolo pentru a ajunge în noua staţie, încăpăţânarea cu care se montează în staţii acele aşa zise adăposturi – în fapt nişte mizerii născocite de oameni care, efectiv, n-au tangenţă cu realitatăţile străzii, sau faptul că plăcuţa “tip RATB” cu numele staţiei şi cu numerele autobuzelor e montată pe un stâlp, undeva cât mai ascunsă în frunzişul copacului vecin…
Important şi extrem de deranjant este însă că autobuzul 330 (care are capătul în incinta terminalului tramvaiului 41) pentru că ieşirea sa spre Kiseleff a fost anulată de traseul noului pasaj rutier, iese acum pe bd. Mărăşti, merge până la rondul pieţei, apoi coteşte la dreapta pe Kiseleff, dar şuntează noua staţie despre care vorbeam şi opreşte tocmai la… Muzeul Satului!
De ce aşa? De ce 330 trece, acum, prin dreptul acestei staţii, aproape gol, lăsând călătorii cu buzele umflate, adică luându-le o posibilitate suplimentară de a pleca mai repede din zonă?
Nu ştiu, dar precis există undeva o minte “reatebistă” mereu capabilă să găsească şi să furnizeze o explicaţie sofisticată şi găunoasă, care nu are nicio legătură cu scopul principal al acestei regii: acela de a fi cât mai aproape de cerinţele călătorului bucureştean, adică cel care plăteşte!
