Monumentul eroilor din arma geniului – Leul se află la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, în apropierea Palatului Cotroceni.
Monumentul eroilor din arma geniului, ‘Leul’ din Capitală. 15 octombrie 1988
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES ARHIVĂ
Ansamblul statuar a fost înălțat din inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza care, în calitate de comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, a lansat atât operațiunile de colectare a fondurilor necesare, cât și, în 1925, organizarea concursului pentru stabilirea realizatorului.
La primul concurs s-au prezentat patru machete, toate fiind respinse întrucât nu exprimau suficient de bine ”Spiritul și particularitățile armei geniu”. La cel de-al doilea concurs, desfășurat la 2 iunie 1925, câștig de cauză a avut macheta sculptorului Spiridon Georgescu.
Monumentul a fost dezvelit la 29 iunie 1929 de către principele Nicolae, în cadrul unei grandioase festivități, în prezența reprezentanților Casei Regale, a guvernului, a capilor oștirii, a unui mare număr de generali de geniu activi și în rezervă.
Elementul principal al monumentului este un leu, cu o lungime de 5,40 m, o înălțime de 4,40 m și care cântărește 6.000 kg. Acesta stă cu picioarele din față, biruitor, pe un fragment de țeavă de tun pe care se află un drapel și o cască militară aparținând armatei învinse. Leul simbolizează curajul, forța și spiritul de sacrificiu cu care au luptat ostașii trupelor de geniu în timpul Primului Război Mondial, în campaniile din anii 1916-1918, în special în timpul încleștărilor dramatice de la Oituz, Mărășești și Mărăști.
Monumentul Leu, 25 ianuarie 2012
Foto: (c) SORIN LUPȘA/AGERPRES ARHIVĂ
În cele patru colțuri ale ansamblului statuar sunt reprezentați patru geniști stând de strajă, echipați adecvat pentru îndeplinirea misiunilor de luptă: un cercetaș, un ceferist, un pontonier și un telefonist. Fiecare din aceste statui are 2,20 m înălțime și cântărește 1.200 kg. Înălțimea întregului ansamblu este de 12 m.
Cele patru metope reprezintă, în basorelief, aspecte din acțiunile caracteristice fiecărei specialități militare, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părții inferioare a statuetelor, după cum urmează: pe latura din față, construcția unor infrastructuri de cale ferată; pe latura dreaptă, amenajarea unei poziții de apărare cu tranșee; pe latura stângă, organizarea trecerii unui curs de apă cu ambarcațiuni mobile și pe vase de echipaj; pe latura din spate, realizarea și deservirea posturilor/centrelor telefonice și telegrafice.
Ceremonie de depuneri de coroane de flori la Monumentul eroilor din arma geniului, cu prilejul Zilei Forțelor Terestre. 27 aprilie 2011
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ
Pe fațada soclului, aproape central se află inscripționat, cu majuscule, mesajul ”Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”, iar în partea inferioară se observă un medalion înconjurat de lauri din care rezultă în cinstea cui s-a ridicat acest monument triumfal — ”Eroilor din arma geniu 1913; 1916—1919”.
Monumentul este înscris, sub denumirea Monumentul eroilor din arma geniului — Leul, la poziția nr. 2337, cu codul B-III-m-B-20010, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor, nr. 2314/8 iulie 2004.
* * *
La 31 mai 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, militar și el de carieră, „încuviințează” Raportul nr. 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea înființării și întreținerii unui batalion de geniu, necesar pentru „înaintarea lucrărilor publice”. Este, de fapt, data înființării primei unități de geniu din armata română — Batalionul 1Geniu.
Ceremonie de depuneri de coroane de flori la Monumentul eroilor din arma geniului, cu prilejul Zilei Forțelor Terestre. 27 aprilie 2011
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ
La începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate din: un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități cu o companie aerostații. Jertfele geniștilor în Primul Război Mondial sunt estimate la aproape 1.000 de morți și mult mai mulți răniți.
De la înființarea lor, trupele de geniu — în paralel cu desfășurarea pregătirii militare — au participat efectiv la executarea unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigații, Transfăgărășanul și Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreținerea rețelei de drumuri și de căi ferate în toată țara etc.
sursa-www.agerpres.ro
