Muzeul „Theodor Aman” este cel mai vechi muzeu de artă din București și singura casă-document de epocă rămasă în picioare în Capitală.
Foto: AGERPRES ARHIVA /ERNEST ANDONE
Casa muzeu Th. Aman a fost construită după planurile artistului, el fiind și autorul mobilierului, al picturii murale din hol și al decorațiunilor din interior și exterior.
Realizată în stil neoclasic între 1868-1869, construcția a fost făcută de arhitectul Franz Scheller, după indicațiile artistului, fiind structurată pe parter, etaj și pod. Fațada dinspre stradă este decorată cu basoreliefuri, nișe cu statui realizate de Karl Storck și medalioane cu efigiile lui da Vinci și Michelangelo.
Foto: AGERPRES ARHIVA /ERNEST ANDONE
Muzeul a păstrat, în mare parte, amenajarea inițială a casei, spațiul cel mai important fiind atelierul, singura cameră înaltă de 6,70 m, care era o expoziție permanentă pentru lucrările lui Aman. La etaj, în dreapta atelierului de primire era de fapt adevărata ‘odaie de lucru’.
Clădirea se află pe fosta stradă a Clemenței, actuală C.A. Rosetti, unde în secolul al XIX-lea își aveau reședințele familiile protipendadei bucureștene precum: Cesianu, Barozzi, Costescu-Comăneanu, Butculescu, Bărcănescu, Păucescu, Argetoianu, Catargi sau Cantacuzino.
De la finalizarea lucrărilor de construcție, în 1869, casa a fost folosită ca reședință a familiei Aman și ca atelier ale pictorului. Începând cu 1908, aici se deschide pentru public primul muzeu de artă din București.
Muzeul găzduiește un mare număr de tablouri ale artistului. Colecția Theodor Aman cuprinde compoziții istorice, peisaje, naturi moarte, portrete. Alături de uleiuri și pânze reprezentative, muzeul posedă o amplă colecție de gravuri, tehnică pe care Theodor Aman a experimentat-o către sfârșitul vieții.
Fotografii: AGERPRES ARHIVA / GEORGE CALIN
În 2004, au început lucrările de consolidare ale clădirii. Inițial se hotărâse executarea unor intervenții pe zone limitate, însă situația în care se afla construcția a impus începerea unor lucrări ample de consolidare și restaurare. Lipsa fondurilor a dus la prelungirea duratei lucrărilor de la trei la cinci ani. Clădirea a mai fost reparată, parțial, în anii 1920 și în anii 1960, dar nu fusese consolidată după cutremurele din 1940 și 1977.
Foto: AGERPRES ARHIVA / ALEX MICSIK
***
Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831 la Câmpulung Muscel. Primele clase le face la ‘Școala Centrală’ din Craiova (astăzi Colegiul Național Carol I). Ultimele clase le face la Liceul ‘Sfântul Sava’ din București. În timpul Revoluției de la 1848 face parte din Clubul Revoluționarilor din Craiova.
Între 1850-1857 își face studiile de pictură la Paris, locuind în Cartierul Latin. Debutează la Salonul Oficial de la Paris în anul 1853 cu tabloul ‘Autoportret’, aflat în colecția Muzeului Național de Artă al României, salon la care va expune aproape în permanență până în jurul lui 1880. În 1855 participă cu o pictură istorică la Expoziția Universală de la Paris.
De numele lui Theodor Aman se leagă înființarea, la București, în 1864 a primei școli superioare de arte, ‘Școala de Arte Frumoase’, al cărei director a fost până în 1890.
Începând din 1865 și până în 1881, Th. Aman este organizatorul ‘Expoziției artiștilor în viață’, expoziții ce pot fi considerate primele saloane oficiale de artă din România.
Din 1872, artistul începe să lucreze gravură în tehnica aquaforte și tot atunci deschide primele cursuri de gravură la ‘Școala de Arte Frumoase’.
Theodor Aman și-a deschis prima expoziție retrospectivă în 1883, la București, urmată de o a doua în anul 1890.
În atelierul lui Aman au pășit toate personalitățile importante ale epocii, iar tablourile sale au surprins evenimentele din 1848, 1859, 1866 și 1877.
Se stinge din viață la 19 august 1891.
În anul 1904, soția sa, Ana Aman, donează statului casa cu operele artistului rămase în colecția personală după moartea sa, obiectele și tot mobilierul. În 1908 se deschidea la București Muzeul Theodor Aman în casa-atelier a artistului.
sursa-www.agerpres.ro
