Hai să mai vedem nişte maşini vechi. Prima de azi e şi dintre primele maşini de teren care au deschis gustul românilor pentru gipane, ca să zic aşa. La mijlocul anilor ‘90, Opel Frontera era o maşină cu care te cam puteai da mare:
… nu-mi plăcea; după multă vreme am început s-o simpatizez. Opel a construit modelele astea în urma colaborării firmei-mamă (General Motors) cu Isuzu. Prima serie de Isuzu Wizard s-a construit de la sfîrşitul anilor ‘80; un pic mai tîrziu Opel şi Vauxhall au numit-o Frontera. A existat şi o serie mai nouă, dar deja alte mărci îi luaseră faţa Fronterei.
Tot anii ‘90 au fost şi aceia în care românii au făcut cunoştinţă şi cu maşini mai… adevărate – nu dacii. Odată cu venirea Daewoo la Craiova, au intrat în viaţa noastră Cielo-uri, şi după o vreme Espero-uri:
Daewoo Espero a fost primul model sud-coreean care mi-a plăcut din prima. Avea un aer elegant; cred că a fost şi primul Daewoo care avea un design original. Pe undeva, Espero aduce cu Citroen Xantia – nu e de mirare, ambele caroserii au fost concepute de Bertone în aceeaşi perioadă. Espero a fost maşină de prefecturi şi de ministere, fiind înlocuită mai apoi de Leganza şi chiar Nubira în preferinţele achiziţiilor publice…
Hai să vedem şi altceva! E vremea pentru un Jaguar!
… Jaguar XJ 6 e o limuzină splendidă! Seriile s-au construit din ‘68 pînă-n anii 90. Ce am văzut eu pe stradă e un XJ 6 din seria a treia; cine îl are, mai ţine în curte încă vreo două – dar pe alea nu le-am pozat!
În fiecare episod, pe lîngă maşini ordinare şi maşini legendare, avem şi maşini… mari. Azi – un camion:
E o raritate. E un Berliet – un constructor francez care s-a remarcat, în anii ‘60, prin forme deosebite şi interesante ale cabinelor (gîndiţi-vă la Stradair.) Fireşte, ca şi Saviemul, Berliet a sfîrşit prin a fi înghiţit de Renault (vedeţi şi rombul pe grila radiatorului)…
Încă o raritate! Un Datsun 260:
Datsun sau Nissan – e acelaşi lucru, e aceeaşi firmă, e aceeaşi maşină. Ce vedem noi aici e produs, mai mult ca sigur, la sfîrşitul anilor ‘70; habar n-am cum o fi ajuns pe la noi!
Căzătura de azi este un Fiat:
Fiat Tipo e veriga lipsă dintre Ritmo şi Bravo; mă rog – fiindcă nu mă dau în vînt după Fiaturi, credeam că Tipo e un soi de Tempra mai mic. În fine, nu contează! E o maşină nehotărîtă a anilor ‘90…
Fiecare colecţionar se confruntă cu problema dublurilor – ştiţi. N-are nevoie de cine ştie ce timbru, dar îl are în trei exemplare; şi partea proastă e că nu le poate schimba pe alea trei pe un altul – singurul care-i lipseşte. Aşa şi eu. Văd mereu maşini despre care am mai scris – şi nu mă pot abţine să nu le fac poze. Primesc poze de la voi; pe unele le mai am, pe altele nu; de-abia aştept să le public pe toate, atunci cînd le va veni răndul. Oricum, azi încheiem cu o Dacie Sport, fiindcă mi-a plăcut mult cînd am văzut-o atît de bine îngrijită:
