nu mă-nţelegeţi greşit; îmi plac planurile, proiectele, visele de viitor. Chiar, cu cît sînt mai îndrăzneţe, cu atît îmi plac mai mult. Îmi plac mai ales alea care vor să taie, să dea jos lucruri prost făcute şi să contruiască altele, cu cap.
… de-aia cred că, pentru eficienţa viitorului transport feroviar periurban, reţeaua de centură existentă nu e neapărat prea de folos. Ştiţi – reţeaua de transport există, e acolo deja. Să o folosim şi să o adaptăm e o idee; dar uneori să nu o folosim şi să facem alta e o idee mai bună.
Mă leg, în ceea ce vreau să zic, despre nişte planuri despre care citii recent aici:
Compania CFR SA a inceput lucrarile la o retea de transport feroviar in zona Bucuresti – Ilfov, cu conexiuni la statiile de metrou si RATB, care sa asigure legaturi atat intre anumite puncte din Capitala cat si spre localitati limitrofe.
Pentru inceput, se are in vedere modernizarea liniei de centura feroviara a Capitalei si a mai multor statii CFR, lucrarile la aceastea urmand sa se finalizeze chiar in acest an, potrivit companiei.
„Linia de centura feroviara a Municipiului Bucuresti este parte componenta a proiectelor de dezvoltare a transportului multimodal din zona Capitalei. (…) In statiile Pantelimon, Voluntari, Otopeni, Bucuresti Vest, Varteju, Mogosoaia, Jilava, Bucuresti Progresu, Berceni, Popesti Leordeni, Bucuresti Sud – gr. Tehnica se vor desfasura lucrari de reparatii interioare si exterioare la cladiri. Termenul estimat de finalizare a lucrarilor este anul 2012, iar costurile estimate pentru aceste lucrari sunt de 1.241.200 lei”
Trebuie s-o zic? Cheia succesului în orice fel de transport este uşurinţa cu care călătorul poate ajunge în staţie. Dacă trebuie să meargă pe jos juma’ de oră, gata! l-ai pierdut! O să-şi ia maşina, o să caute un microbuz – orice altceva.
Linia actuală de centură nu intră în localităţile periurbane bucureştene. Mă rog; atinge Jilava, dă prin Chitila, prin Mogoşoaia, iese pe-aproape de Voluntari; dar staţiile, practic, nu există. Şi nu există acolo unde e nevoie de ele! Şi aş vrea să văd unde ai putea amplasa o staţie de tren pe Centură la pod la Otopeni, la pod la Ştefăneşti, la pod la Voluntari. Calea ferată e lipită de şoseaua modernizată şi lărgită; să vrei să te dai jos din tren – şi n-ai avea unde; pe partea cealaltă şinele se învecinează cu vile, firme, cîmpuri cu proprietar; vreau să zic că simpla adaptare a căii ferate de centură la transportul de călători e aşa de greu de făcut, că nu ştiu dacă merită să te apuci de ea.
Şi e, oare, atît de mare cererea de a ajunge din Voluntari în Jilava, încît să merite efortul? Ce studii de fezandabilitate zic asta? Sau ar fi mai cu cap să ajungem din Voluntari în Bucureşti şi din Jilava tot în Bucureşti – şi să ajungem repede?
Adaptarea unui lucru prost e mai scumpă decît renunţarea la lucrul ăla prost şi facerea de la zero a unui alt lucru bun. Şi Statul e meşter-mare la adaptări.
Uite cît de aiurea funcţionează trenurile alea nenorocite care merg la Aeroportul Otopeni sau cît de puţin interes e pentru linia care lega Gara de Nord de complexul Europa; şi uitaţi-vă cît de mult s-a schimbat în bine traficul de călători spre Olteniţa, odată cu concesionarea traseului.
