Dans, jazz, cabaret, literatură, radio, cinema. Bucureștiul interbelic era o capitală culturală plurală, în care modernismul occidental se amesteca cu energia locală. Iată zece adevăruri despre viața artistică a orașului.
Primul jazz adevărat s-a cântat la Continental în 1928
Orchestre americane itinerante aduceau primele ritmuri autentice.
Bucureștiul avea cabarete inspirate de Paris
Lafayette și Florida erau locuri în care artiștii români cântau alături de muzicieni străini.
Pe Calea Victoriei exista un magazin de discuri cu cabine de audiție
Clienții ascultau vinilurile înainte de a le cumpăra, exact ca în marile capitale.
Teatrele ofereau abonamente lunare
Un model occidental care fideliza publicul.
Cinema ARO organiza proiecții sincronizate cu efecte luminoase
Un fel de prototip pentru multimedia.
Balurile de caritate erau evenimente sociale majore
Publicate în ziare, cu liste de participanți și ținute obligatorii.
Bucureștiul avea un circuit urban al expozițiilor
„Turneul Bucureștiului” aduna expoziții itinerante de pictură și fotografie.
Revistele culturale aveau suplimente pentru adolescenți
Fenomen editorial rar în estul Europei.
Existau peste 30 de librării mari în centru
Cea mai importantă: Socec & Co, una dintre cele mai mari din Europa de Est.
Primele voci feminine la radio apar în 1932
Un pas considerat modern și radical pentru epocă.
Cultura interbelică bucureșteană respira occidental, sofisticat și îndrăzneț. Era o epocă cu orizont larg, în care orașul devenea laborator cultural.
