sursa-Cartierul Uranus
În 1984–1985, ingeniozitatea constructorilor a scăpat-o la limită din calea demolării – deci, în aparență, ea poate fi considerată victorioasă, «neprioritară» din perspectiva «cartierului dispărut». Bineînțeles că realitatea este mai nuanțată, în primul rînd pentru că a presupus mutarea enormului Palat sinodal și demolări pe trei laturi ale incintei mînăstirești.
Cu acest prilej am revizitat o fotografie a arh. Sorin Vasilescu, luată cel tîrziu în 1984 (din varii rațiuni propunem ca dată primăvara lui 1982). Cele două accente verticale din partea de sus a imaginii, aflate la mică distanță în raport cu proporțiile generale ale incintei, ne-au condus la mai multe ipoteze, inclusiv aceea a unei imagini reproduse în oglindă (eroare destul de răspîndită în col. Vasilescu). Concluzia finală este că personajul pozează în fața laturii de nord-vest, prima demolată către jumătatea lui 1984 pentru străpungerea viitoarei căi Victoria Socialismului (b-dul Unirii). Zidul aflat în prezent pe acea latură pare să fi recuperat unele din elementele vechi, precum frumoasele coloane în torsadă.
(foto: Sorin Vasilescu)
