Detaliile și ornamentele din Sala Tronului a fostului Palat Regal din București, azi Muzeul Național de Artă, sunt fascinante și amintesc de o epocă apusă. Incinta a luat forma actuală la mijlocul anilor ’30, în timpul domniei lui Carol al II-lea, după ce corpul central al palatului vechi a ars într-un incendiu în 1926.
Accesul principal în acest spațiu reprezentativ include elemente relevante pentru Regatul României, dispuse deasupra celor 3 uși din lemn masiv:
– stânga: portret al regelui Carol I, pictat de Aurel Bordenache în 1934. Apare și stema Vechiului Regat (varianta mare).
– dreapta: portret al regelui Ferdinand I, de același pictor. Apare și stema României Mari (varianta mare).
– centru: stema în basorelief a Regatului României (varianta medie)
– partea superioară: balconul orchestrei (sala are acustică foarte bună, e destinată și balurilor)
Sala Tronului e bombardată de aviația germană în al Doilea Război Mondial, imediat după 23 august 1944, când România trece din tabăra Axei în cea a Aliaților. Tablourile și stema supraviețuiesc obuzelor, dar nu și regimului comunist postbelic. Palatul Regal devine Consiliul de Stat al Republicii (inițial Populare, ulterior Socialiste) – un fel de Presedinție a țării, așa că vechea simbolistică statală nu mai corespunde. Tablourile cu regii sunt îndepărtate și înlocuite de casete dreptunghiulare cu ornamente generice, iar stema regală e distrusă, din ea rămâne doar ovalul. Spațiul găzduiește inclusiv întruniri ale Comitetului Consultativ al Tratatului de la Varșovia (consfătuiri ale țărilor membre ale blocului militar opus NATO în timpul Războiului Rece).
Reparații suplimentare sunt necesare după evenimentele din decembrie 1989, când spațiul e cuprins de flăcări, dar nu are loc o restaurare reală. În anii 2000, când MNAR începe să-l profitabilizeze prin închiriere pentru evenimente, dreptunghiurile din locul portretelor regilor și ovalul stemei regale sunt acoperite cu perdeluțe albe. Restaurarea reală are loc abia după 2013. Tablourile cu Carol și Ferdinand revin, dar stema e refăcută ageamiu, nerespectând întocmai proporțiile și detaliile celei originale. De asemenea, ușile masive din lemn, originale sau care cel puțin respectau proiectul inițial, au fost înlocuite cu unele fără legătură cu designul.
Balconul orchestrei e folosit azi pentru cadre panoramice cu spațiul, cum a fost cazul la înmormântarea regelui Mihai (2017) sau a soției sale, Ana (2016).
