Pe intrarea Jean Georgescu din centrul Bucureștiului se găsește una dintre pasarelele uitate ale centrului orașului. A fost construită în anii ’60 și era foarte importantă cândva.
BACKGROUND. Pasarela a apărut odată cu construirea Sălii Omnia (dreapta), edificiu destinat plenarelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) – organul central executiv al PCR, format din membri aleși dintre delegații prezenți la congresul Partidului. CC lua decizii în numele partidului între două congrese și, de obicei, alegea Biroul Politic. Sala Omnia a reprezentat o necesitate, deoarece clădirea principală a CC al PCR (stânga) nu beneficia de o sală de ședințe așa mare. Imobilul a fost început în anii ’30 și finalizat în anii ’50. Destinația inițială a fost de Minister al Afacerilor Interne (MAI) al Regatului României (până în 1947) și al Republicii Populare Române (până în 1958). Din 1958 și până în 1989, clădirea a devenit notorie ca sediu al CC al PCR.
EVOLUȚII. Pasarela a fost ciuruită de gloanțe în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și reparată ulterior. Fostul CC al PCR a adăpostit Senatul României din 1992 până în 2008, când această cameră a Parlamentului s-a mutat în Casa Poporului. Din 2008 încoace, MAI funcționează în sediul istoric, împreună cu alte două ministere: al Muncii (aripa nordică) și al Sănătății (aripa sudică).
PREZENT. Pasarela e nefuncțională momentan. Pentru că cele două clădiri pe care le conectează aparțin de instituții diferite (fostul CC – de MAI și Sala Omnia – de Centrul Național al Dansului din subordinea Ministerului Culturii), statul român a considerat ok să baricadeze accesul înspre/dinspre MAI cu mobilă și tot ce a găsit pe acolo, practic o baricadă în pasarelă. Sala Omnia e abandonată de ani buni și Ministerul Culturii n-a fost în stare să vină cu un proiect care să restaureze arhitectura modernistă mid-century originală și să convertească imobilul în sală de spectacole/evenimente/cinema etc.
Da, pasarela din poză e degeaba, că statul român nu e interesat să deschidă fostele clădiri ale regimurilor totalitare din secolul trecut către publicul larg. Din acest punct de vedere, atitudinea și mentalitatea ceaușiste n-au plecat niciodată. Tot înainte, tovarăși!
