Facultatea de Medicină din Bucureşti şi-a deschis cursurile la 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universităţii din Bucureşti, şi, totodată, pe teritoriul ţării noastre, potrivit https://umfcd.ro/.
Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, care obţinuse, la Paris, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti o şcoală de mică chirurgie, au fost întemeietorii învăţământului medical din ţara noastră, înfiinţând în 1857, la Bucureşti, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile la 22 noiembrie 1869, potrivit site-ului Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti.
Aspecte din Aula Facultăţii de Medicină şi Farmacie (Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti), 1953.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN /Arhiva istorică AGERPRES
Printre profesorii care au contribuit la dezvoltarea învăţământului în Facultatea de Medicină din Bucureşti, se numără alături de Carol Davila, Iacob Felix (1832-1905), fondatorul şcolii de igienă, cu preocupări de medicină generală, Alexandru Marcovici (1835-1886), iniţiatorul clinicii medicale, Nicolae Turnescu (1819-1890) şi Constantin Dumitrescu-Severeanu (1840-1930), întemeietorii clinicii chirurgicale, Zaharia Petrescu (1841-1901), fondatorul terapeuticii medicale; Alexandru Suţu (1837-1919), care a pus bazele medicinii legale şi ale psihiatriei.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
În 1873, a avut loc susţinerea primelor teze de doctorat la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Până în 1888 s-au susţinut, paralel cu tezele de doctorat, 19 diplome de licenţă în medicină.
Un alt eveniment important în dezvoltarea instituţiei a fost crearea la 1 ianuarie 1875, din iniţiativa viitorului profesor Nicolae Manolescu (1850-1910), a Societăţii studenţilor în medicină din Bucureşti.
În 1898, Şcoala de Farmacie a devenit secţie a Facultăţii de Medicină şi funcţionează cu acest statut până în 1923, când se înfiinţează Facultatea de Farmacie, ca instituţie separată, în cadrul Universităţii din Bucureşti.
În 1887, trei eminenţi savanţi au fost invitaţi ca profesori la conducerea unor catedre principale ale facultăţii: Victor Babeş (1854-1926), unul din marii bacteriologi şi anatomo-patologi ai epocii sale; George Assaky (1855-1899), fondatorul şcolii de chirurgie experimentală, şi Nicolae Kalinderu (1832-1902), eminent clinician, iniţiatorul orientării anatomo-clinice în medicina românească.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
În cadrul facultăţii, în 1895, este numit profesor de anatomie topografică şi de clinică chirurgicală Thoma Ionescu (1860-1926), fondatorul chirurgiei moderne româneşti, inovator în domeniul rahianesteziei: în 1899, Gheorghe Marinescu (1863-1938), întemeietorul şcolii româneşti de neurologie; în 1901, Ion Cantacuzino (1863-1934), bacteriolog şi biolog, imunolog şi epidemiolog, creatorul şcolii româneşti de medicină experimentală.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
După Primul Război Mondial, la catedrele Facultăţii de Medicină sunt cooptate personalităţi precum profesorul Ion Nanu Muscel (1862-1938), clinician; Anibal Theohari (1873-1933), creatorul terapeuticii experimentale şi al balneologiei; profesorul Ernest Juvara (1870-1933), inovator în tehnica chirurgicală şi instrumentală; profesorul Alexandru Obregia (1860-1937), care a ilustrat ştiinţa psihiatriei; profesorul Mina Minovici (1858-1933), creatorul şi organizatorul ştiinţific al medicinii legale în România; Francisc Rainer (1874-1944), anatomist şi antropolog; Constantin I. Parhon, promotor al endocrinologiei şi al biochimiei; Dimitrie Bagdasar (1893-1946), fondatorul şcolii de neurochirurgie; Constantin Ionescu-Mihăieşti (1883-1962), reprezentant al şcolii româneşti de microbiologie, organizator al practicii de producere a serurilor, unul din fondatorii Institutului „Dr. I. Cantacuzino”.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Palatul Facultăţii de Medicină fost construit în stil neoclasic francez, după un proiect realizat de arhitectul elveţian Louis Pierre Blanc, şi a fost dat în folosinţă la 12 octombrie 1903, potrivit istoricului prezentat pe pagina https://sector5.ro/. La aceeaşi dată, a avut loc şi inaugurarea statuii lui Carol Davila, în faţa facultăţii. Iniţiativa ridicării unui monument al lui Davila a fost luată la primul congres medical naţional care a avut loc la Bucureşti, în octombrie 1884. Statuia turnată în bronz este opera sculptorului Carol Storck. AGERPRES
