Când ai vise umede că ești la Bursa din New York sau prin Boston, SUA și visezi lei gigantici la intrarea în instituția pe care o conduci. Săptămâna trecută, visul s-a concretizat, s-a întâmplat o nouă modificare a unui monument istoric, în plin centru istoric al Bucureștiului – teoretic zonă maximă de protecție a patrimoniului. Pe piedestalurile din lateralele treptelor monumentale de la intrarea în sediul Băncii Naționale a României de pe str. Doamnei au apărut lei grei. Grei de tot, din bronz. Mari cât spirala inflaționistă. Și kitschoși nevoie mare, parcă aduși din Skopje (pentru connaisseuri).
Problema principală? Palatul nou al BNR e monument istoric esențial al capitalei, datează din anii ’40 și e opera unui colectiv condus de arhitectul Radu Dudescu. Dudescu n-a prevăzut lei la intrare, sau, cel puțin, proiectul final al clădirii nu includea așa ceva (posibil să fi fost opțiuni în diverse variante intermediare, nu știu). Această trântire discreționară și neavenită a unor statui dubioase în poarta BNR n-a deranjat nici Primăria București, nici Ministerul Culturii. De ce le-ar deranja? Le plac leii mulți.
Problema secundară? Pohta lui Manole (pentru connaisseuri) nici măcar n-a fost îndeplinită ok: leii sunt disproporționați, par oarecum mutanți (capul e enorm raportat la restul corpului) și finisajele sunt grosiere, aproape realist-socialiste, contrast total cu arhitectura rațională, elegantă, a edificiului. Dar astea-s chestiuni de finețe care nu-și au locul într-un spațiu public dominat de tușe groase, această preerie prin care zburdăm fericiți, în care safari-ul statuilor e infinit.
Ok, deci s-a deschis sezonul la amplasat lei de bronz, de la palate private din Buzescu sau Sintești pân’ la BNR, la București. Bun-gust, rafinament, elitism și pedigree, ca la Crama Isărescu, pour la bonne bouche. Hai noroc! 
