În precedentul articol, am prezentat o clădire în care funcționa o librărie, aflată la numărul 175, pe colțul cu strada Vulpii. Spre dreapta, dincolo de această stradă (numită și Petrescu 3) era o casă simplă, cu curte, care arăta în felul următor (mai întâi voi prezenta o schiță a ei):
Iată și desenul color, cu mențiunea că proprietarul era cunoscut în cartier sub numele de Dan Bogatu:
Acesta era lucrător în comerț și proprietar de măcelărie în Piața Obor. Era cumnat cu Ion, proprietarul daracului, a cărui casă am prezentat-o într-un articol anterior.
Dintr-o eroare a cetățeanului care mi-a furnizat datele, casa lui Ion a fost localizată mai la vest, deși locul ei era aici, adică după casa lui Dan Bogatu.
În locul atelierului de dărăcit lâna se găsea o altă casă aparținând lui Florea Pisicuță (schița):
Desenul color este redat mai jos. Nea Florea era un personaj cunoscut în cartier, întrucât creștea cai de curse, iar fiii lui dețineau, de asemenea, o măcelărie în Piața Obor, pe vremea mandatarilor:
În fine, ultima casă spre est, aflată pe colțul cu strada Leului, era un salon de frizerie, cunoscut sub denumirea „la Ludovic” (mai întâi schița):
Frizeria avea două scaune, iar frizerul tundea pe oricine (bărbați, femei și copii). Totuși, pentru a nu apărea probleme, îi programa în zile diferite:
Un tuns costa 2,50 lei. Nea Ludovic mai făcea și frecții, masaje (cu câte 6 lei fiecare), iar un bărbierit costa 5 lei. Programul frizeriei era zilnic de la 8-18, sâmbăta 8-14 iar duminica între 8 și 12.
Voi reveni într-un alt articol cu următoarele clădiri în direcția est.
