O perspectivă inedită spre ceea ce azi numim Piața Universității

O perspectivă inedită spre ceea ce azi numim Piața Universității, în 1932, în lungul actualului bulevard I. C. Brătianu, pe lângă spitalul și biserica Colțea, înspre intersecția mareI. Cadrul a surprins zona în plină transformare. Observați cum linia de tramvai are o ușoară inflexiune în josul imaginii. Acest lucru se datorează faptului că din b-dul I. C. Brătianu actual exista trasat doar tronsonul între rondul de la Universitate și str. Doamnei! Proiectul, parte a definirii axei nord-sud a Capitalei, începuse în anii 1890 cu începerea trasării b-dului Colței (azi Lascăr Catargiu, G-ral Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu), proiectat să ajungă la Universitate, apoi prelungit înspre Unirii (sub numele inițial de b-dul Brâncoveanu, ulterior b-dul 1848 în comunism) și, în cele din urmă, finalizat abia în anii ’50, cu tronsonul spre Tineretului (b-dul Dimitrie Cantemir). Tramvaiul se încadra pe str. Colței, fostă uliță, denumită și str. I. C. Brătianu în epocă, azi încorporată în bulevardul mare, spre intersecția cu str. Lipscani.

Spitalul Colțea se prezenta în forma lui de la finalul secolului al XIX-lea, când stabilimentul medical anterior, de pe locul fostei Mănăstiri Colțea, a fost demolat și înlocuit. Biserica Colțea, singura din ansamblul fostei mănăstiri care supraviețuiește, avea aspectul de secol XIX, ulterior alterat și schimbat radical mai ales la nivelul acoperișului în anii 2000, când a fost reconstruită a doua turlă. Pe fundal, Maidanul Primăriei, unde se dorea ridicarea noului sediu al Primăriei București, loc ocupat până la urmă la începutul anilor ’70 de Teatrul Național și Hotelul Intercontinental.

Strada pavată cu piatră cubică este martora intersecției modalităților de transport: trăsura (birja) își trăia ultimele zile, urmând a fi înlocuită total de automobil, dar observăm că erau oameni care mergeau cu bicicleta și atunci.

Radu Tutu