Ați uitat cum erau iernile de altădată în București, nu? Este bine că ne reamintim când vedem acest cadru de pe b-dul Magheru din 1969, de la intersecția cu str. Arthur Verona. Din prima, observăm cât de redus era traficul auto, din cauza stratului consistent de zăpadă depus pe carosabil, dar și pentru că în epocă, nu aveam atâtea autoturisme în Capitală. În dreapta-jos, câțiva pietoni așteaptă să traverseze strada, unul dintre ei are chiar o umbrelă! Nu are cum să nu-ți sară în ochi borcanul de milițian, un element cu care generațiile de atunci erau obișnuite pe spațiul public, în intersecții. Borcanele erau posturi fixe de unde milițienii coordonau traficul înaintea implementării semaforizării electrice la nivel de Capitală.
Dacă privim la frontul de clădiri de pe stânga, cu siguranță recunoaștem câteva, emblematice pentru oraș. Vedem ceva aglomerație la intrarea în imobilul care are Teatrul Nottara la parter, un edificiu din anii ’30 care se menține și în zilele noastre. Urmează, în ordine, blocul ITB, pe colțul cu str. Verona, care, la data pozei, își celebra a 10-a aniversare, fiind finalizat în 1959. Vizavi de el, poate cea mai notorie construcție de pe axa care conectează Piața Romană de Piața Universității – blocul ARO, cunoscut pentru Cinematograful Patria, de la parter. Edificiul avangardist pentru epoca sa, construit între 1929-1931, este opera arhitectului Horia Creangă și a fost comandat de societatea Asigurarea Românească (ARO). În perioada comunistă, Sala ARO a devenit Cinema Patria, iar pe turnul de pe colț al cădirii a apărut o reclamă de neon, acoperită de zăpadă în această fotografie.
Privind dincolo de blocul ARO, remarcăm și alte clădiri cunoscute: Hotelul Ambasador, Garajul Ciclop, Blocul Scala 1 (prăbușit la cutremurul din 1977), până în zare, la Universitate, unde acpăt de perspectivă este blocul Creditul Minier, datând tot din interbelic.
Foto : Agerpres
Radu Tutu
