Micul Paris este perioada din istoria Bucureștilor după care mulți sunt nostalgici, referindu-se la deceniile cuprinse între finalul secolului al XIX-lea și debutul Primului Război Mondial. Mai alea Calea Victoriei a fost în avangarda schimbărilor fundamentale de stil, arhitectură și mentalități, fiind practic artera principală a Capitalei antebelice.
La intersecția fostului Pod al Mogoșoaiei cu str. Mihai Vodă, observăm două edificii similare ca stil, ridicate la final de secol XIX, prin fața cărora treceau trăsurile și tramvaiele trase de cai, la început de secol XX, de când datează clișeul de față. În stânga, inconfundabila siluetă a Palatului CEC. Aflat pe locul fostei Mănăstiri Sf. Ioan cel Mare, edificiul împrumută elemente din arhitectura pariziană a epocii și a supraviețuit tuturor regimurilor care s-au succedat ăn ultimii 100 de ani.
Nu același lucru poate fi spus despre clădirea din dreapta CEC-ului. Marele Hotel de Franța (cunoscut și ca Hotelul Francez, Grand Hotel sau Hotel Lafayette) a fost una dintre gloriile antebelice bucureștene. La parter, berăria Vârful cu Dor, și ea celebră. După al Doilea Război Mondial, stabilimentul a fost naționalizat și redeschis în anii ’50 sub numele Hotel Victoria. A fost avariat în timpul cutremurului din 4 martie 1977 și s-a prăbușit parțial. Autoritățile vremii au luat apoi decizia demolării totale. Astfel, un hotel legendar a dispărut, iar astăzi avem pe același loc un edificiu controversat, ridicat în anii ’90: Bucharest Financial Plaza, fost sediu Bancorex.
sursa: albumdefamilie.bucuresti2021.ro
Radu Tutu
