Banca Universală C. Constantinescu-Titus a dezvoltat nu una, ci două parcelări în București, ceea ce de altfel cauza unele confuzii în anii ’30, ambele fiind cunoscute drept ”Parcul Titus (Constantinescu)”.
Parcelarea-soră a Aleii Titus se găsea la periferia orașului, fiind deschisă pe terenul din Calea Văcărești nr. 330, practic chiar la cotul acestei artere, unde venind dinspre Podul Lânăriei / Timpuri Noi își schimbă direcția pentru a urca dealul până la mânăstirea Văcărești (sau astăzi locul unde a fost această mânăstire). În perioada postbelică, în această zonă a apărut intersecția complexă pe care o vedem și astăzi, unde Calea Văcărești primește Bulevardul Tineretului și la scurtă distanță se întâlnește și cu Prelungirea Mihai Bravu. Parcelarea a fost de tip fundătură rectangulară cu racord la strada principală, adică la fel ca cea din str. Principatele Unite. Dreptunghiul a fost însă împărțit conform nomenclatorului în două străzi separate, numite de la început str. Turlei și str. Pridvorului.
Parcelarea din Calea Văcărești a avut însă o soartă diferită de cea a suratei ei din Principatele Unite, fiind demolată în cea mai mare parte în anii ’80, în contextul sistematizării zonei. Racordul la Calea Văcărești prin str. Pridvorului s’a păstrat, însă aceasta a fost prelungită devenind o stradă lungă cu blocuri de 4 etaje, paralelă cu Cal. Văcărești până la poalele dealului. Din str. Turlei a mai rămas doar un ciot. În ce privește clădirile, au supraviețuit două case mari, cu etaj, odinioară spate în spate pe Pridvorului respectiv Turlei, precum și trei mai mici (una între timp demolată) care au fost practic incluse în Parcul Tineretului.
Casele supraviețuitoare ne permit să observăm asemănările cu parcelarea din str. Principatele Unite, în special amestecul de locuințe mai spațioase cu etaj pentru clasa mijlocie (spre strada principală) și case cuplate doar parter de mici dimensiuni, pentru populația săracă (în special în fundul parcelării). Acestea din urmă sunt construite în exact același stil precum omoloagele lor din Principatele Unite, dar și din multe alte parcelări ”populare” dezvoltate în perioada interbelică (ex. cele ale Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine).
De Radu Stanciu
