Republica Moldova, de la declanșarea „operațiunii speciale”ruse în Ucraina la debarcarea guvernului Gavriliță. INTERVIU cu consultantul politic Cristian Hrițuc

Guvernul Gavriliță a fost unul de sacrificiu încă din prima zi și a fost înlăturat printr-un proces controlat întrucât ajunsese un pietroi de gâtul Maiei Sandu și al PAS. Așteptările oamenilor au fost mari, iar posibilitățile au fost mici ca urmare a inflației, a economiei nefuncționale și a crizei gazului, mi-a declarat, într-un interviu, consultantul politic Cristian Hrițuc.

De asemenea, mai puteți citi pe larg în acest interviu, despre războiul hibrid rus de la Chișinău, planurile tandemului oligarhilor fugari: Shor-Plahotniuc și despre proiectul  reunirii.

Sebastian Rusu: Ce s-a schimbat în R.Moldova la 1 an de la declanșarea „operațiunii speciale” ruse de pe teritoriul Ucrainei? Mai poate fi neutralitatea Chișinăului în opinia dvs. un scut de apărare în fața tensiunilor de pe axa EST-VEST?

Cristian Hrițuc: Republica Moldova suportă cu greu efectele acestui război. Un stat mic, fără resurse, cu o economie pe butuci, cu o opoziție dependentă de Federația Rusă trebuie să facă față altei crize, după cea generată de Covid 19.

Într-adevăr, războiul din Ucraina i-a adus și o oportunitate și aceasta este obținerea statului de țară candidat la UE, dar… mai este mult până la aderare, dacă va fi un astfel de proces în următorii 15 ani.

Neutralitatea nu a fost niciodată un scut de apărare. Republica Moldova nu este Elveția și nu va fi niciodată. Dacă este să vorbim serios, fără să ne ascundem după deget, Republica Moldova nu este neutră, atât timp cât pe teritoriul său sunt trupe rusești și aici mă refer la Transnistria. Suntem neutri, dar avem trupe de ocupație.

Pentru Kremlin „neutralitatea” Republicii Moldova este luată în seamă doar când la Chișinău este la putere un partid pro-rus, în rest, nu se împiedică nimeni de acest statut.

Sebastian Rusu: Ce interese strategice urmărește Kievul în R.Moldova și cum se vede în plan diplomatic colaborarea dintre Zelenski și Sandu? Este, în opinia dvs., România scoasă din jocurile geopolitice de la Chișinău în contextul războiului?

Cristian Hrițuc: Interesul major al Kievului este ca Republica Moldova să nu fie condusă de un regim pro Putin, care să permită folosirea aeroportului Chișinău, ca bază logistică pentru trupele din Transnistria sau ca poartă de intrare pentru aducerea altor forțe la granița dintre Transnistria și Ucraina.

Este normal ca președintele Zelenski să o ajute pe Maia Sandu și să facă tot posibilul ca vecinul său să nu se transforme într-o posibilă amenințare.

Chiar dacă unii și-ar dori ca România să fie scoasă din jocurile geopolitice de la Chișinău sau să aibă un rol mult mai mic în această regiune, acest lucru nu se va întâmpla.

Influența României este foarte mare în Republica Moldova. Da, uneori ne flagelăm singuri și spunem că avem un rol minor sau că facem un joc prost, dar atât timp cât statul român ajută Chișinăul cu gaz,  curent,  fonduri, expertiză, lucrurile acestea creează punți, legături, percepții și într-un final ajută la păstrarea influenței.

La Chișinău au fost multe formule politice. S-au încercat mai toate variantele politice, mai toate alianțele posibile și imposibile, dar România și-a păstrat obiectivele indiferent de guvernare și a sprijinit parcursul european al Republicii Moldova.

Nicio țară din UE nu poate înțelege mai bine situația din Republica Moldova ca România. Nici Germania, nici altă țară. Nici nu au același trecut comun și, dacă vreți, nici același sânge și asta s-a văzut în timp.

S-a văzut în timp care a fost raportarea unor țări din UE la Federația Rusă, s-a crezut că „bani contra gaz” poate aduce liniște dar s-a dovedit că nu a fost așa, iar în toți acei ani abordarea asta față de Moscova a avut pe cale de consecință și efecte  în Republica Moldova.

Sebastian Rusu: Cum poate rezista R.Moldova atacului hibrid al Kremlinului? Este statalitatea R.Moldova în pericol în contextul în care Zelenski și Sandu au devoalat un mare plan putinist de lovitură de stat la Chișinău?

Cristian Hrițuc: Eu cred că nu este un pericol iminent. De ce? Planul este cunoscut. Republica Moldova are deja o experiență destul de lungă. Războiul hibrid în Republica Moldova nu este început de ieri de azi. Serviciul de informații moldovean beneficiază de ajutorul partenerilor externi. Toată Lumea Liberă este alături de Republica Moldova și nimeni nu vrea ca aceasta să intre pe alt drum. Pot spune că au fost momente „mai fierbinți” în Republica Moldova în trecut.

Am spus chiar în ziua anunțului lui Zelenski că nu va reuși niciun plan. Știam că Shor organizează mitingul în acest scop, dar asta s-a mai încercat și în toamnă. A eșuat. Nu trebuie să minimizăm puterea rușilor, dar nici să o supraestimăm.

FSB nu mai înțelege „spiritul moldovenilor” și asta s-a văzut de la ultimele alegeri prezidențiale, când oamenii FSB-ului, care îl consiliau pe Dodon, l-au pus să intre pe aceeași strategie: „jandarmul român -Occidentul decadent”. Iar despre „succesele FSB din Ucraina”, ampla operațiune cu costuri uriașe care avea ca scop primirea cu „pâine și sare” a trupelor eliberatoare, ne-am convins.

Este vital însă ca Chișinăul să asigure o bună guvernare, să diminueze sărăcia, să țină criza economică sub control. Pentru că este important fondul. O schimbare de regim printr-o lovitură de stat trebuie să aibă și fondul necesar. Dacă sunt nemulțumiri majore, dacă este o situație socială extrem de tensionată, atunci se ivește terenul propice. Noul guvern are „luna de miere” și poate să își facă treaba.

Nu cred că se va ajunge la anticipate, nu cred că sunt șanse ca actualul regim să fie schimbat prin ample manifestări de stradă care să degenereze. În schimb, la acest moment, nu avem de ce să fim optimiști cu privire la continuarea unei guvernări pro-europene după alegerile din 2025. Partidele pro-ruse au prima șansă când vine vorba de câștigarea unor alegeri democratice.

Sebastian Rusu: Ce influență mai are tandemul oligarhilor fugari Plahotniuc-Shor în R. Moldova în contextul în care PAS a declanșat o mare operațiune de lichidare a rețelelor de corupție a celor doi? Ar mai putea fi recuperat vreodată miliardul furat?

Cristian Hrițuc: Cred că trebuie împărțite lucrurile în două. Shor (n.r. Ilan Shor) este una dintre noile stele ale Moscovei. Are un partid parlamentar și ca urmare are și instrumentul. Are cu ce să pună presiune, are oameni cu care să creeze agitație. Are resurse disponibile. Are cauza. Luptă prin orice mijloc ca să își aducă partidul la putere și să ajungă din nou la resurse. Are încă influență, dar mijloacele îi sunt limitate pe zi ce trece.

Plahotniuc nu mai are partidul. Nu mai are instrumentul necesar cu care să poată pune presiune. După plecarea lui, PDM s-a rupt în două. Partidul are o nouă conducere, încearcă un proces de rebranding, dar e aproape mort.

Rețeaua lui Plahotniuc s-a autonomizat. Oamenii din instituții s-au grupat în funcție de interesele lor și joacă în special ca să își păstreze privilegiile, blocând reformele sau măsurile PAS, care le-ar distruge afacerile. Plecarea intempestivă a lui Plahotniuc a dus atât la slăbirea rețelei dacă vreți cât și la trecerea unui joc de supraviețuire.  

Rețeaua a rămas fără cap și fără perspectivă și acum încearcă să își facă propriul joc. Și unul și altul mai au oameni și probabil ar face orice să mai recupereze din active, din bani, dar capacitatea lor de acțiune este mult redusă.

Real, influența lui Shor astăzi e mult mai mare decât a lui Plahotniuc, dar acesta este ținut în vitrină ca omul negru și de multe ori i se exagerează implicarea doar pentru că „dă bine”, este perceput ca răul suprem.

Din informațiile mele, Plahotniuc își vede bine mersi de afaceri în continuare, dar aici probabil serviciile de informații occidentale pot ști mai mult, dacă are un „plan” sau nu. Eu cred că el e prea deștept ca să nu știe că vremea lui a trecut și că nu va mai putea pune piciorul vreodată în Republica Moldova. Dacă vreți așa, în afară de bani, nu are pentru ce să lupte.

Pentru Dodon? Dodon a fost primul care l-a trădat când s-a făcut alianța PSRM-PAS. Dodon chiar l-a avertizat că rușii l-au forțat să bată palma cu Maia Sandu. Așa că… mi-e greu să cred că Plahotniuc îl va ajuta pe Dodon să recâștige puterea. A, dacă vorbim de recuperat niște bani din Moldova, da, dar nu mai mult. Interviul pe care el l-a dat, prin care spunea că se regândește la o întoarcere, a fost pur și simplu un test. Cred că e conștient că dacă se implică din nou în Republica Moldova va fi până la urmă arestat.

Sebastian Rusu: Cum se explică eșecul economic al guvernării PAS în pofida sprijinului venit de la București și Bruxelles? Care au fost resorturile debarcării guvernului Gavrilița? S-a simțit cumva în pericol președintele Sandu?

Cristian Hrițuc: Criza gazului, inflație, economie nefuncțională. Investiții străine puține, într-o țară aflată la câțiva km de război. Cam asta e pe scurt.

Gavrilița a fost înlăturată printr-un proces controlat. Ajunsese un pietroi de gâtul Maiei Sandu și al PAS. A fost un guvern de sacrificiu încă din prima zi. Așteptările oamenilor erau mari, dar posibilitățile erau mici. La asta s-a mai adăugat și un lipsa de autoritate a doamnei Gavrilița și apariția luptei interne în interiorul PAS. Spînu a fost văzut ca un politician implicat în scheme de corupție pe zona de energie. A fost scandalul interceptărilor Telegram, când s-a putut vedea cum se truchează un concurs. Toate acestea au contribuit la o percepție extrem de proastă. Dacă îmi permiteți o glumă, cota de încredere a doamnei Gavrilița era mai mică decât a unui partid neparlamentar.

Maia Sandu cred că a conștientizat că nu se mai poate merge așa. Din punctul meu de vedere, schimbarea trebuia să aibă loc în vara trecută. S-a amânat și așa prea mult, dar unora din interiorul PAS li se urcase puterea la cap și procesul a fost îngreunat.

Alegerile prezidențiale vor fi înaintea celor parlamentare. Așadar, prestația PAS va influența și scorul Maiei Sandu. Momentan, ea aleargă singură pe culoar.

Dodon este un candidat bătut încă dinainte de începerea alegerilor. Să vedem însă dacă Ceban nu va putea face o surpriză și să primească sprijinul partidelor pro-ruse. Dacă aș fi strategul Kremlinului, eu aș alinia forțele pro-ruse în spatele lui Ceban și l-aș înlătura pe Dodon. Se pot gândi și ei la o mișcare de genul ăsta.

Maia Sandu a făcut acum o alegere foarte bună. Dorin Recean are toate calitățile pentru a fi un premier bun și pentru a da un restart și PAS ului. Să sperăm că așa se va întâmpla.

Sebastian Rusu: În ultimele luni într-o anumită parte a presei de la București s-a tot vehiculat ideea unei candidaturi a Maiei Sandu la președinția României și chiar pe rețelele de socializare au apărute multe articole elogioase la adresa acesteia. Ce se urmărește prin promovarea acestui narativ?

Cristian Hrițuc: O prostie. Un scenariu infantil. Acest scenariu a fost dezmințit chiar de Maia Sandu. Din informațiile mele, scenariul a plecat de la niște „deștepți” din PAS, care credeau că așa îi pot spori cota președintei pe teritoriul moldovean. În Republica Moldova contează foarte mult cum ești privit în România. De aici, probabil a plecat calculul așa-zișilor strategi care au lansat scenariul în România și care cu ajutorul unora de pe aici l-au împins mult pe presă. Copilării.

Sebastian Rusu: Ce șanse dați unui plan de unire cu R. Moldova în contextul în care Ucraina ar câștiga războiul, iar Transnistria ar fi demilitarizată de ucraineni?

Cristian Hrițuc: Eu cred că la un moment dat Reunificarea se va face. Poate nu de drag, ci de nevoie. Statul moldovean nu are cum să reziste. Este un stat creat artificial și trăiește pe aparate. Dacă mâine îi tai sprijinul, moare, dă faliment. Cetățenii pleacă, emigrează. Universitățile nu mai au studenți. În curând, nu o să mai fie forță de muncă. Predicția mea e că în 20 de ani vor fi doar 3 orașe mari, iar în rural nu va mai fi nimeni.

Moldovenii văd de la zi la zi discrepanțele, diferențele dintre România și Republica Moldova. Acum pot circula, pot vedea care este nivelul de trai aici, care sunt condițiile de muncă, văd ce înseamnă să ai garanții de securitate, să fii stat NATO.

Nu trebuie însă să privim Reunificarea ca ACT, nu trebuie neapărat ca acest proces să fie precum cel din 1918. Reunificarea e un proces. Și vreți să vă spun ceva? A început din prima zi în care firmele românești au trecut Prutul, din prima zi în care moldovenii și-au recăpătat cetățenia românească. Că va mai dura 20 de ani sau 25… se poate. Dar pe termen lung Republica Moldova nu poate rezista. Îi pleacă cetățenii, cum să construiești un stat fără oameni? Are o economie la pământ. Cum să construiești o economie puternică fără forță de muncă?

Politicieni moldoveni care acum 20 de ani nu se gândeau la Reunificare, acum vorbesc despre asta ca soluție, pentru că realizează că la un moment dat lucrurile se vor rupe.

Nu e despre “dacă” e despre “când”. Puterea actuală de la Chișinău nu este unionistă, ba din contră. Nu mai există partide parlamentare unioniste în Republica Moldova. Cu toate acestea, unionismul e cotat în sondaje cu 30% . De ce? Da, o mare parte este un ”unionism pragmatic”, dar credeți că acest curent nu va mai crește când oamenii vor vedea că Republica Moldova nu are resursele să devină un stat cu condiții de viață decente?

Credeți că dintre acei 1 milion jumătate de cetățeni plecați în diaspora, care nu sunt prinși de sondaje, nu vor fi oameni care vor spune da Reunificării la un moment dat? Eu știu că în România cine plusează pe Reunificare este făcut de unii și de alții ”revizionist, naționalist de rit vechi” și ce naiba mai primesc ei pe punctaje, dar realitatea din teren e alta.

Credeți că Republica Moldova va adera la UE? Nu există niciun element optimist la acest moment, că acest lucru se poate întâmpla în următorii 10-15 ani. O declară chiar Maia Sandu.

O schimbare de putere la Chișinău la alegerile din 2025 poate însemna încă o perioadă pierdută. Am detaliat pe blogul meu:  Republica Moldova și aderarea la UE. Avem de ce să fim optimiști? – Hrituc.ro.  Și să nu uităm că și raportarea țărilor din UE la momentul acela poate fi diferită. Am mai auzit și noi de la Președinta Comisiei – „Welcome București” și când a fost votul în Jai, Austria a spus „NIET”. Așadar, Reunificarea va fi la un moment dat singura opțiune.