ATUNCI ŞI ACUM: Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol

Mausoleul Eroilor este cel mai cunoscut şi mai impunător monument din Parcul Carol, acesta fiind ridicat după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Vasile Cucu. Inaugurat în 1963, monumentul se află pe Dealul Filaretului, lângă Mormântul Ostaşului Necunoscut, împreună cu care constituie Memorialul Eroilor Neamului. 

Mausoleul a fost conceput ca o necropolă. Este format dintr-o bază circulară de mari dimensiuni, placată cu granit negru, deasupra căreia sunt amplasate cinci arcade foarte înalte placate cu granit roşu, adus, ca şi cel negru, din Suedia. În interiorul bazei se găseşte o incintă circulară placată şi ea cu granit roşu, iar bolta interioară este ornată cu mozaic acoperit cu foiţă de aur, adus din Italia. Monumentul are o înălţime de 48 metri.

După Primul Război Mondial, România a decis, urmând exemplul Franţei, să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. În 1923, conducerea statului român a decis ca, în semn de veşnică cinstire, simbolul sacrificiului celor căzuţi pentru reîntregirea patriei să fie reprezentat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi căzuţi pe fronturile de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Bucureşti, din Dobrogea, Transilvania sau Basarabia. Pentru alegerea sicriului cu osemintele Eroului Necunoscut a fost desemnat elevul Amilcar C. Săndulescu de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova, premiant şi orfan de război, care s-a oprit în faţa unui sicriu şi a spus „Acesta este tatăl meu”. A doua zi, în 15 mai, sicriul cu Eroul Necunoscut, învelit în drapelul tricolor şi purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai Ordinului militar „Mihai Viteazul”, a fost depus pe vagonul-platformă al unui tren special şi transportat la Bucureşti. În Gara de Nord a avut loc o ceremonie la care au participat regele Ferdinand, oficiali ai statului, personalităţi politice şi militare. A urmat o slujbă oficiată de înalţi prelaţi în frunte cu mitropolitul Miron Cristea, după care sicriul a fost transportat la Biserica ”Mihai Vodă”.

    În ziua de 17 mai 1923, cortegiul cu sicriul a pornit spre Parcul Carol, unde, după o ceremonie religioasă săvârşită de mitropolit şi după un discurs ţinut de regele Ferdinand a avut loc ceremonia înhumării, încheiată cu defilarea trupelor. Mormântul era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede a fost încrustat următorul epitaf: ”Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfă pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919”. În anul 1927 a fost realizat un ansamblu funerar, după planurile sculptorului Emil Willy Becker, şi a fost aprinsă o candelă a cărei flacără ardea zi şi noapte. 


 Foto 1 – Mausoleul din Parcul Libertăţii (Parcul Carol), 1989/ MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO/ARHIVA  

Foto 2 – Manifestări prilejuite de Ziua Armatei Române, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, 2018/ CRISTIAN NISTOR/  AGERPRES FOTO 


Pe locul unde se află acum mausoleul, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial s-a hotărât realizarea unui complex memorial care să cuprindă, între altele, Mormântul Ostaşului Necunoscut şi un Monument al Eroilor Neamului, al cărui proiect a fost realizat de Alexandru Tzigara-Samurcaş. Din cauza războiului, lucrările au fost abandonate. În 1958, autorităţile au decis ca pe acest loc să se construiască Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei. Acesta a fost realizat în perioada 1959-1963, fiind inaugurat la 30 decembrie 1963. Pentru realizarea mausoleului, Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în decembrie 1958, la Mausoleul din Mărăşeşti. După decembrie 1989, proiectul aducerii monumentului Eroului Necunoscut în Bucureşti a fost reluat la 1 iunie 1991, când reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război reaminteau ministrului Apărării Naţionale ”iniţiativa readucerii osemintelor Eroului Necunoscut de la Mărăşeşti la Bucureşti şi reînhumarea în Parcul Libertăţii, în locul iniţial”. La 20 septembrie 1991 a fost dată Hotărârea de Guvern nr. 666 privind strămutarea Mormântului Ostaşului Necunoscut în municipiul Bucureşti.

La 26 octombrie 1991, sicriul, aşezat pe un afet de tun, a ajuns în Parcul Carol (fost Parcul Libertăţii – n.r) din Bucureşti, şi depus pe un catafalc în faţa mormântului. Apoi, sicriul a fost aşezat în criptă, iar peste el au fost răsturnaţi săculeţii cu pământ adus din toate judeţele ţării. Ceremonia s-a încheiat cu 21 de salve de artilerie.

La începutul anilor 2000, s-a pus problema demolării mausoleului, în vederea realizării Catedralei Mântuirii Neamului, idee la care s-a renunţat după găsirea unui alt amplasament pentru catedrală. În 2006, printr-o hotărâre a Guvernului României, a luat naştere Memorialul Eroilor Neamului, ansamblu constituit din fostul mausoleu şi din Mormântul Ostaşului Necunoscut. Incinta circulară a fost reamenajată, în cele 14 nişe fiind proiectate momente din Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial şi al Doilea Război Mondial, iar în centrul sălii, unde iniţial fusese depus sicriul liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost instalat grupul statuar „Pe aici nu se trece”, realizat în 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu, care îi înfăţişează pe regele Ferdinand şi pe zeiţa Nike.

    
Foto 1 – Mausoleul din Parcul Libertăţii (Parcul Carol), 1989/ MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO/ARHIVA  

Foto 2 – Manifestări organizate de Ministerul Apărării Naţionale, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Eroilor, 2021/ ALEX TUDOR/ AGERPRES FOTO 


În prezent, monumentul se află în administrarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. Interiorul fostului mausoleu este vizitabil numai cu anumite ocazii: de Ziua Porţilor Deschise (desfăşurată anual) sau la aducerea de rămăşiţe ale militarilor români de pe câmpurile de bătălie unde au murit. Fiind parte a Memorialului Eroilor Neamului, aici se desfăşoară anual ceremonii de comemorare de Ziua Eroilor (sărbătorită de Ziua Înălţării Domnului), de Ziua Naţională a României (1 decembrie), de Ziua Armatei Române (25 octombrie).

Tot în Parcul Carol se află Turnul lui Vlad Tepeş, o reproducere a Cetăţii Poenari, ridicată de voievod. În prezent, aici este sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. Turnul poate fi vizitat doar de două ori pe an – de Ziua Eroilor (9 mai) şi de Ziua Armatei (25 octombrie). AGERPRES

Surse text: site-urile https://www.once.ro/, http://enciclopediaromaniei.ro/, http://www.mnt-leonida.ro/, http://artoteca.ro/, volumul „Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti” de Valentina Bilcea, Angela Bilcea (Editura Meronia, 2009).