CURTEA DUDEȘTI-CIOPLEA

[CURTEA DUDEȘTI-CIOPLEA] Pe str. Ilioara nr. 15, în Balta Albă, supraviețuiește cu greu Curtea Dudești-Cioplea, cel mai important sit istoric din sud-estul Bucureștiului, azi aproape necunoscut, cu una dintre cele mai vechi reședințe boierești din capitală și una dintre cele mai vechi biserici. Uite aici ce nu-ți spun cei care te vor doar pe Calea Victoriei

BACKGROUND. Ansamblul de pe la 1760 e alcătuit dintr-un conac și anexe (turn de apă, cuptor de pâine în spatele conacului și clădiri industriale), împrejmuite de un zid de fortificație mai vechi decât conacul. Există și Capela Dudești-Cioplea, biserica din afara perimetrului.

Intrarea principală pe domeniu, str. Ilioara
📸 instagram.com/raidenbucharest

Curtea a fost nucleul moșiei influentei familii a boierilor Dudești, ce se-ntindea din Dâmbovița până spre Colentina și cuprindea și satul Dudești, parte a comunei suburbane Dudești-Cioplea din secolul 19, apoi din anii ’60 parte a cartierului muncitoresc Balta Albă, lângă Piața Sălăjan. Sunt două intrări pe domeniu, cea principală de pe str. Ilioara e flancată de coloane corintice monumentale.

CONACUL (stânga-sus). Construit pe locul ruinelor unor construcții din vremea lui Constantin Brâncoveanu, în stilul caselor muntenești tipice, a aparținut boierilor Dudești până în 1814. Intrarea monumentală străjuită de coloane clasicizante avea un foișor deasupra, azi dispărut, cu vedere spre lunca Dâmbvoviței (panta care cobora spre albia veche a râului). Combo breaker: intrarea asta e falsă, nu duce în vreun hol, ci jos, la pivnița cu bolți brâncovenești comparabile cu cele de la Palatul Mogoșoaia. Accesul la parter și etaj se face printr-o intrare mai mică, laterală. Din pivniță, pornea un tunel ce lega conacul de închisoarea Văcărești, din incinta mănăstirii omonime de la Piața Sudului, demolată în anii ’80. Prin tunel erau aduși condamnații la moarte, apoi spânzurați în curtea conacului. Spânzurătoarea a fost dezafectată la mijlocul anilor 50, iar intrarea în tunel – zidită un deceniu mai târziu. Cu timpul, s-au modificat mărimea și numărul ferestrelor, în 1917, când clădirea devine magazie de grâne, apoi în timpul regimului comunist.

Detaliu al capitelurilor coloanelor de la intrarea falsă a conacului
📸 instagram.com/raidenbucharest

Proprietari notabili au fost boierii Nicolae Dudescu și fiul său, Constantin, care îi vinde în 1814 moșia bancherului Ioan Hagi-Moscu, ce o lasă moștenire fiului său, Ștefanache. Acesta îi vinde tot în 1842 unui bancher grec sau aromân din Viena, baronul Simon Sina. Urmașii lui Sina vând mai departe arendașului bulgar Ivanciu Grueff în 1903, ce o deține până după al Doilea Război Mondial. Ansamblul e naționalizat în 1949, iar în perioada comunistă aparține, pe rând, unei stațiuni de tractoare cu școală de mecanici, Întreprinderii de Rețele Electrice București, Întreprinderii de Reparații de Motoare, apoi unei Gospodării Agricole de Stat (Gostat). După 1989, clădirea e alocată Fabricii de Tutun Regie, ce își mută parte din arhivă în pivniță apoi abandonează conacul, după privatizare. În prezent, Curtea Dudești-Cioplea e un microunivers: include firme de ITP, tinichigerii, vopsitorii și spălătorii auto, chiar și un cimitir de mașini.

TURNUL DE APĂ (dreapta-sus). A apărut în a doua parte a secolului 19 și se menține în stare bună. Cupolă cu formă interesantă se vede de pe tot domeniul.

Cupola turnului de apă
📸 instagram.com/raidenbucharest

ALTE ANEXE (stânga-jos). Clădirile industriale adăugate la începutul secolului 20 au dus la modificarea zidului de incintă pe latura sudică, dinspre str. Prevederii, acum pare o construcție alungită, cu ferestre, în paragină.

Zidul exterior al domeniului (jos) și construcția industrială-anexă construită peste el
📸 instagram.com/raidenbucharest
Clădire industrială adăugată pe la 1900 prin înglobarea zidului exterior
📸 instagram.com/raidenbucharest
Spatele conacului
📸 instagram.com/raidenbucharest

BISERICA (dreapta-jos). A fost ridicată de boierul Nicolae Dudescu în 1770, reparată la 1820 de Ștefanache Hagi-Moscu și restaurată chestionabil între 1972-1983. Numai o porțiune a zidului exterior al altarului menține cărămizile originale.

Partea cu cărămizile originale a bisericii

📸 instagram.com/raidenbucharest

PREZENT. Conacul, foarte degradat, apare pe lista monumentelor istorice la clasa a II-la, la fel și biserica, dar per total, ansamblul nu pare să aibă vreo șansă de restaurare și coversie, ca palatele Ghica-Tei, Bragadiru sau Știrbei (Buftea).

Intrarea falsă/accesul spre pivnițe al conacului
📸 instagram.com/raidenbucharest

Potențialul e imens, ar putea fi amenajat un muzeu, un centru cultural similar celui de la Mogoșoaia, sau măcar un local de evenimente, dar nu există vreun plan. Direcția de Patrimoniu din PMB, Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii tac mâlc, cetățenii habar nu au că există locul ăsta, iar istoria medievală târzie a Bucureștiului dispare, cărămidă cu cărămidă, ca zidul de incintă al Curții Dudești-Cioplea.

Documentare via Meremet

instagram.com/raidenbucharest