Aproape neștiut e că în București se păstrează pe fațada Palatului Tinerimea Română singura sculptură cu cei doi suverani, reprezentați în costumația de încoronare.

[ÎNCORONARE] Pe 15 octombrie 2022 s-au împlinit fix 100 de ani de la încoronarea la Alba Iulia a regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari. La ceremonie, cei doi au avut mantii impresionante de inspirație medieval-bizantină, Ferdinand a purtat coroana de oțel a predecesorului său, Carol I, iar Maria și-a creat o coroană de aur proprie. Aproape neștiut e că în București se păstrează pe fațada Palatului Tinerimea Română singura sculptură cu cei doi suverani, reprezentați în costumația de încoronare. Uite aici ce ratezi dacă nu ridici ochii din telefon:

Altorelieful Încoronării, integral

📸 instagram.com/raidenbucharest

ÎNCORONAREA. A avut loc pe 15 octombrie 1922, la aproape 4 ani de la actul Marii Uniri, de pe 1 Decembrie 1918. Alipirea secvențială a provinciilor anterior aflate în fostele imperii ce înconjurau Vechiul Regat, semnarea tratatelor de pace și a convențiilor stabilind noile state și noile granițe în Europa după Primul Război Mondial, reforma administrativ-teritorială menită să alinieze provinciile nou-alipite la sistemul românesc și încercarea (eșuată) de a regla discrepanțele sociale majore în rândul unei populații foarte diverse au împins încoronarea până în 1922.

1922. Pavilionul regal de la încoronare, Alba Iulia
📸 Arhivele Naționale

Ceremonia s-a petrecut în fața Catedralei Ortodoxe din Alba-Iulia, construită în acel scop tot în 1922. Departe de ceea ce reprezentau încoronările în Europa vestică, Ferdinand și Maria au ales, în lipsa unei tradiții, a unei cutume, modelul medieval, cu recurs la legendele și imagologia voievozilor din acea epocă istorică, în special Mihai Viteazu – intrarea glorioasă în Alba Iulia și unirea personală a Țării Românești, Moldovei și Ardealului în 1600.

1922. Încoronarea, Alba Iulia
📸 Arhivele Naționale

Coroanele au fost sfințite în Catedrală, apoi regele și regina și le-au pus singuri pe cap, sub pavilionul ornat cu stema noului regat. Coroanele și sceptrul lui Ferdinand se găsesc azi în Tezaurul Muzeului Național de Istorie din București.

Tinerimea Română, fațada dinspre b-dul Schitu Măgureanu

📸 Wikipedia

PALATUL. În 1924, la doar doi ani de la încoronare, începe construcția Palatului Societății „Tinerimea Română”, pe colțul b-dului Schitu Măgureanu cu str. Gutenberg, lângă podul Izvor. Clădirea în stil neoromânesc monumental, e creația primei femei arhitect din România, Virginia Andreescu Haret. Finalizată tehnic în 1927, anul morții lui Ferdinand, dar inaugurată abia în 1935, construcția are în partea superioară o succesiune de altoreliefuri ce ilustrează momente esențiale din istoria românilor de până atunci: intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, Războiul de Independență, Unirea, Încoronarea din 1922 etc.

După accederea comuniștilor la putere, în 1945, palatul adăpostește Ansamblul Artistic „Perinița” în 1946, apoi, din 1947, Ansamblul Artistic al Tineretului, funcțiunea culturală nu i se schimbă în deceniile până la evenimentele din decembrie 1989. În 1991, edificiul-monument primește înapoi numele original, Tinerimea Română și se menține ca sediu al mai multor ansambluri artistice. E una dintre cele mai spectaculoase clădiri din etapa mediană a stilului neoromânesc în București.

ALTORELIEFUL. Altorelieful Încoronării îi prezintă pe Ferdinand și Maria în formă integrală, costumați ca în 1922, cu un arhanghel care le pune coroanele pe cap (mistificare deliberată a realității în scop artistic, apel la simbolistică, domnia prin grație divină etc.), înconjurați de popor. Sculptura a rezistat până în zilele noastre și rămâne un mister de ce nu a fost distrusă sau acoperită în timpul regimului comunist, deși în cazul altor clădiri care aveau pe fațadă simboluri ale vechiului regim din perioada monarhiei au fost șterse și/sau înlocuite.

BONUS. Ferdinand și Maria mai apar, doar în efigie, pe cele două medalioane circulare din marmură de pe fațada sudică a Arcului de Triumf. Sunt replici recente aproximative ale celor originale din 1936, distruse în 1948, în primul an de republică populară și înlocuite cu medalioane cu motive florale.

Medalioanele de pe Arcul de Triumf
📸 instagram.com/raidenbucharest

E interesant cum fiecare regim a lăsat în urmă simboluri pe clădiri din capitală, ochii mari și o să le vezi. Că Primăria sau Ministerul Culturii n-or să-ți spună.

prezent: instagram.com/raidenbucharest

1922 via Arhivele Naționale