Biserica Sfintei Cruci şi a Sfântului Vasile cel Mare din Bucureşti

Biserica Sfintei Cruci şi a Sfântului Vasile cel Mare este o biserică ortodoxă situată pe Calea Victoriei, nr. 198, în Bucureşti. Această biserică închinată Sfântului Vasile cel Mare are al doilea hram „Înălţarea Sfintei Cruci”, indică site-ul https://www.crestinortodox.ro/. https://www.youtube.com/embed/V4bVlajfI_M


„Prima biserică de aici a fost construită, probabil din lemn, la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, într-o zonă de păduri şi bălţi, în mahalaua care va purta şi ea numele Sfântul Vasile, din Podul Mogoşoaiei”, potrivit sursei citate. Biserica exista în anul 1804, figurând în catagrafia întocmită în acest an, iar în 1815, la 7 noiembrie, Biserica Sfântul Vasile a fost închinată Mânăstirii Mărcuţa. Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1838 şi ulterior refăcută.



După data pisaniei – septembrie 1847 – scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului, se presupune că aceasta a fost construită la o dată anterioară. A fost construită în timpul domniei lui Gheorge Bibescu (1842-1848), iar căminarul Toma Baltă a suportat aproape în totalitate cheltuielile necesare. Biserica a mai fost reparată în anul 1889 şi mai recent, în anul 2000, în timpul preotului paroh Petrişor Andriescu, menţionează, de asemenea, sursa citată.

Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1882 de pictorul Anton Serafim (1838-1911). Pictura interioară este de factură neoclasică, cu influenţe occidentale, înlocuind fresca tradiţională de stil bizantin. Din punct de vedere al aspectului arhitectural, lăcaşul aparţine stilului muntenesc, cu plan triconc, cu trei abside, iar biserica are şi un mic pridvor.



Biserica Sfintei Cruci şi a Sfântului Vasile cel Mare are un singur turn-clopotniţă, octogonal, îmbrăcat cu tablă şi aşezat pe pronaos. Naosul bisericii este acoperit cu o calotă sferică, iar pronaosul – cu o boltă semicilindrică. Trei ferestre, sub formă de mici rozase, sunt dispuse deasupra pridvorului. Pe frontonul zonei centrale a faţadei de vest este pictată icoana hramului bisericii – Sfântul Vasile cel Mare.

Începând din 2011, această biserică a primit al doilea hram, „Înălţarea Sfintei Cruci”, „ca semn de mulţumire pentru ocrotirea primită de la Cinstitul Lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoare Cruci”, potrivit https://www.crestinortodox.ro/.



Un odor de mare preţ păstrat în naos, în partea stângă a Sfântului Altar, este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, menţionează, între altele, sursa citată.

Potrivit paginii de facebook, https://www.facebook.com/BisericaSfantulVasile/, Biserica Sfintei Cruci şi a Sfântului Vasile cel Mare adăposteşte mai multe odoare de mare preţ. Cel mai important este un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoare Cruci. În aceeaşi raclă se află şi părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântului Mucenic Trifon, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Sfântului Mucenic Teodor Tiron, Sfântului Sfinţit Mucenic Elefterie, Sfântului Mucenic Haralambie şi Sfintei Mucenice Paraschevi. AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) www.biserica-sfantulvasile.ro