ATUNCI ŞI ACUM: Biserica Amzei

Monument istoric de patrimoniu naţional, Biserica Amzei, situată pe Str. Biserica Amzei nr. 12, a fost construită la începutul secolului al XX-lea în stil eclectic, bogat ornamentată, la exterior, cu elemente arhitecturale neoromâneşti, potrivit Repertoriului Arheologic Naţional (RAN), http://ran.cimec.ro/.

Între 1807-1810, nepotul polcovnicului (colonel) Nicolae Dărăscu, Amza Năescu, al doilea vistier al ţării, împreună cu Dimitrie şi Dionisie Dârjescu, au ridicat, pe locul şi cu fondurile lăsate de unchiul său, prima biserică, având hramul Sf. Nicolae. Edificiul, de dimensiuni mici, avea o singură turlă.

 Amza a completat sumele de bani necesare pentru terminarea construcţiei, după moartea sa, lăcaşul de cult purtându-i numele – Biserica Amzei.

De la această primă biserică se păstrează pomelnicul săpat în lespede de piatră, astăzi aflat în curtea bisericii, pe latura nordică, potrivit site-ului https://www.crestinortodox.ro/.

Aşezământul de închinăciune a fost restaurat în 1846, fiind afectat de un incendiu. Edificiul apare în planul întocmit de maiorul Rudolf Arthur Borroczyn în 1852. Pe acelaşi plan au fost consemnate, în curtea bisericii, o serie de construcţii, cel mai probabil chiliile unde a funcţionat o şcoală de fete, conform site-ului http://ran.cimec.ro/.

 Foto nr. 1 – Biserica Sfântul Nicolae din Piaţa Amzei , 1997/PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
    

Foto nr. 2 – Bizerica Amzei, 2022/ ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


Biserica a mai fost reparată şi în 1875, când i-au fost adăugate două turle din lemn şi tablă. În acelaşi an a fost ridicată şi o fântână din piatră, în stil neoclasic.

În 1898, preotul protopop Ilie Teodorescu a coordonat lucrările de demolare a vechii biserici şi a început, pe acelaşi ampla sament, ctitorirea unui nou şi impozant edificiu după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu. Echipa care a construit biserica a fost condusă de arhitectul Dimitrie Dobrescu. Pictura interioară, precum şi cea a iconostasului, au fost realizate de pictorul profesor Umberto Marchetti. Catapeteasma şi întregul mobilier bisericesc au fost lucrate de sculptorul Gheorghe Babic. Lucrările s-au încheiat în 1901, la 21 octombrie având loc săvârşirea sfinţirii bisericii, când i s-au adăugat alte două hramuri – „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi „Buna Vestire”, potrivit site-ului https://ziarullumina.ro/.

Planul bisericii este triconc, cu pronaosul uşor supralărgit şi trei turle: una mare peste naos şi două mai mici peste pronaos. Construcţia este ridicată pe un soclu masiv din piatră. Accesul se face prin trei uşi mari din lemn de stejar sculptat. Intrarea principală, dinspre vest, este surmontată de un arc treflat, iar intrările dinspre nord şi sud sunt protejate prin porticuri, relativ adânci, cu câte o arcadă frontală, iar lateral, cu un arc „în potcoavă”. Interiorul edificiului este foarte înalt, lumina naturală fiind filtrată prin vitralii, conform site-ului https://www.crestinortodox.ro/. AGERPRES