10 mai – o zi uitată a suveranităţii interne şi externe a României monarhice după 1866

10 mai este ziua suveranităţii interne şi externe a României monarhice după 1866, ea fiind și Ziua naţională a României, în cea mai bună perioadă a ei. 
Ziua de 10 mai are trei semnificaţii: sosirea în Bucureşti a prinţului Carol în 1866, declararea Independenţei de stat a României, respectiv declararea Regatului România şi acordarea titlului de Rege al românilor prinţului Carol.
Care ar fi cea mai reprezentativă semnificaţie ca încărcătură istorică?

 De fapt, e vorba despre ziua de 10 mai 1866, care, fiind ziua descinderii lui Vodă Carol pe pământ românesc, a fost considerată ziua Regatului, într-o evoluţie istorică anevoioasă. Războiul de Independenţă din 1877, cu declaraţia de independenţă, are o legătură cu venirea lui Carol.

Carol este conducătorul trupelor române şi, la un moment dat, chiar al trupelor româno-ruse în faţa Plevnei şi este cel care asigură independenţa, câştiga independenţa de stat, iar în 1881 o consolidează prin transformarea lui din Vodă în Crai, deci prin transformarea României în Regat suveran.

10 mai este ziua suveranităţii interne şi externe a României monarhice după 1866. Ziua a fost în mod intenţionat repetată în 10 mai 1877 tocmai pentru că era un reper important devenit simbolic, iar în 1881 s-a păstrat această coincidenţă. Aşa cum ziua de 25 octombrie, care era ziua de naştere a Regelui Mihai, este şi Ziua Armatei.

Dar puţină lume ştie că e vorba despre o coincidenţă, care a făcut ca trupele române să declare eliberarea teritoriului României în octombrie 1944 după luptele de la Carei. Tocmai în 25 octombrie, pentru a folosi şi întări o dată simbolică

Restul materialului aici.