În Centrul Istoric al Bucureştilor, între străzile Lipscani şi Gabroveni, se află în zilele noastre centrul cultural ARCUB Gabroveni, ridicat pe ruinele fostului Han Gabroveni, un monument istoric. Amplasat pe fundaţia unei clădiri cu rol istoric pentru Bucureşti, sediul ARCUB adună la un loc istoria a cel puţin două hanuri celebre din Bucureşti: Hanul Hagi Tudorache şi Hanul Gabroveni, după cum indică site-ul https://arcub.ro/.
Hanul Gabroveni. Bucureşti, 22 martie 1994.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN /AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICĂ
În Bucureştii sfârşitului veacului al XVII-lea şi îndeosebi ai veacului al XVIII-lea, se întâlnesc neguţători veniţi de pretutindeni; pe lângă cei munteni, sunt aici braşoveni, brăileni, greci, armeni, evrei, chiproviceni, gabroveni etc, legând, prin intensa lor activitate, comerţul bucureştean de meleaguri îndepărtate, se arată în lucrarea „Oraşul Bucureşti. Reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti (1459-1862)”, autor Dan Berindei (Bucureşti, 1963).
Hanul Gabroveni. Bucureşti, 22 martie 1994.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN /AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICĂ
La sfârşit de secol XVI, casele ridicate pe locul viitoarelor hanuri Hagi Tudorache şi Gabroveni au fost distruse în timpul domniei lui Mihai Viteazul, la retragerea lui Sinan Paşa din anul 1595. ”Pe ruinele caselor apăruse o serie de prăvălii pe care negustorul toptagiu Tudor Hagi Tudorache le cumpără şi le transformă în Hănişor, la scurt timp după cutremurul din 1802. Marele incendiu din 1847, care face scrum cea mai mare parte din Capitală, distruge şi Hănişorul lui Tudorache, care ocupa deja spaţiul dintre străzile Lipscani – Gabroveni. Fiii negustorului refac hanul după modelul Hanului cu Tei, cu pivniţe boltite pentru mărfuri şi prăvălii la parter, ticsite cu dantelării, broderii, bijuterii şi accesorii de tot felul. Urmaşii lui Tudor Hagi Tudorache vând hanul în jurul anului 1870 lui Solomon Ascher, care îl redenumeşte Pasajul Comercial şi înalţă clădirea cu un etaj. Fraţii Hechtmann şi Hasan Emanuel îşi stabilesc aici câte o manufactură, Gabriel David înfiinţează o fabrică de spirt, iar faţada dinspre Lipscani devine sediul băncii Marmorosch Bank” (https://arcub.ro/).
Hanul Gabroveni. Bucureşti, 22 martie 1994.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN /AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICĂ
Istoricul Constantin C. Giurescu aminteşte, în ampla lucrare „Istoria Bucureştilor” (Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966), că străinii trăgeau de preferinţă la anumite hanuri, iar negustorii bulgari, din Gabrovo şi alte oraşe balcanice, precum şi negustorii sârbi aleseseră ”Hanul Gabroveni”, de pe strada cu acelaşi nume, unde-şi aveau prăvălii conaţionali de ai lor. ”La începutul secolului al XIX-lea, hanurile încep să îşi schimbe înfăţişarea. Nu mai sunt aşezările închise ale secolelor anterioare, aducând a cetate, cu prăvăliile privind toate spre curtea interioară, cu o singură poartă şi fără ferestre la stradă. Acum încep să se facă prăvălii şi spre uliţă (…)”, menţionează Constantin C. Giurescu.
Hanul Gabroveni. Bucureşti, 13 martie 2014.
Foto: (c) SORIN LUPŞA /AGERPRES FOTO
În ceea ce priveşte vechiul Han Gabroveni, acesta este prima oară menţionat în anul 1739 şi apoi datele succesive, după 1800, îl indică în vecinătate, la sud de strada Gabroveni. Numele lui este schimbat imediat după Războiul de Independenţă în Hotel Gabroveni-Universal, apoi rămâne doar Hotel Universal, menţionează site-ul https://arcub.ro/.
”Anul 1955 aduce transferarea clădirii, din mâinile familiei Ascher, în proprietatea CENTROCOOP, iar hanul este şters din lista monumentelor istorice ale Republicii Populare Române. La săpăturile arheologice dintre anii 1967-1974, apar primele confuzii despre identitatea acestui imobil şi Hanul Gabroveni. Naţionalizarea comunistă şi schimbarea numelor celor două hanuri, trecerea de pe listele de demolare după 1980, ruinarea şi uitarea fostului han al familiei Tudorache în perioada ce a urmat Revoluţiei din 1989, toate acestea au făcut ca acest stabiliment să moştenească două identităţi” (https://arcub.ro/).
Hanul Gabroveni. Bucureşti, 18 septembrie 2014.
Foto: (c) SIMION MECHNO /AGERPRES FOTO
În 2009, ARCUB, în colaborare cu Ministerul Culturii, a început Proiectul de Restaurare şi Extindere a Hanului Gabroveni – Pasajul Comercial. Obiectivul major a fost restaurarea şi consolidarea vechiului han, a cărui clădire a fost construită în secolul al XIX-lea, fără ca elementele reprezentative să fie alterate. Peste 300.000 de cărămizi din zidurile cu o vechime de peste 200 de ani au fost înlocuite individual, iar ornamentele turnate în metal ale porţii au fost recompuse de la zero. Clădirea a fost finalizată în 2014 şi transformată în platformă culturală a Bucureştiului – ARCUB, cu o sală de spectacole de 200 de locuri, o sală atelier şi o sală studio de 50 de locuri fiecare, săli de expoziţie şi conferinţe. AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Andreea Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Hanul Gabroveni. Bucureşti, 22 martie 1994.
