10 lucrări, o declarație : ”Brâncuși, dragostea mea!” la Galeria Calderon Art -Centrul Cultural UNESCO Eminescu
Unul e Brâncuși în istoria artei și, an de an, pe 19 februarie, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, îi aplaudăm opera, existența, geniul. Seara trecută, la Galeria Calderon Art Studio – Centrul Cultural UNESCO – Brâncuși a fost celebrat cu o declarație de dragoste: ”Brâncuși, dragostea mea!” . La 146 de ani de la nașterea marelui sculptor, chipurile celor nouă muze s-au adunat în aceeași sală într-o mărturisire de iubire pe care și noi, publicul de peste decenii, am purtat-o în gând și în mândria noastră de români.
Unul e Brâncuși, nouă sunt femeile ce i-au inspirat arta
De jur împrejurul studioului de artă din strada Jean Louis Calderon nr. 39, nouă chipuri de femei aduc strălucire încăperii. În centru, Brâncuși însuși domină spațiul acestui eveniment-concept, ”Brâncuși, dragostea mea!”
Nouă lucrări, nouă picturi, nouă chipuri, nouă femei cu atitudini diferite: una e focoasă, alta sofisticată, cealaltă delicată, una cu aspect puternic, dincolo cea îndrăzneață… Niciuna ca alta, dar toate au ceva în comun : dragostea pentru Constantin Brâncuși. Simbolic, pictura reprezentând chipul marelui sculptor este plasată aproape de centru. Cele nouă doamne au gravitat în viața artistului, iar inspirația lui și-a găsit sursă în iubirea lor. Un soare și planetele lui de inspirație.
Margit Pogany, Maria Tănase, Eileen Lane, Peggy Gugenheim, Madame Leonie Ricou, Maria Bonaparte, Cella Delavrancea, Baroneasa Renee Irana Frachon și Milița Petrașcu sunt cele nouă muze, măiestru pictate de artistul plastic Vali Irina Ciobanu. Aceasta a surprins viața dincolo de personaje, așa cum le-au descris Claudia Motea în piesa concept ”Brâncuși, dragostea mea!” și Miron Manega, autorul cărții ”Femeile din viața lui Brâncuși.”
Picturile redau cu finețe, nu doar frumusețea femeii, pe care Vali Irina Ciobanu o surprinde în opera sa atât de bine, dar și nuanțări ale diferențelor de personalitate între cele nouă femei. Tablourile sunt strălucitor împodobite cu foiță de aur și cupru cu valoare de simbol: strălucirea operelor de artă brâncușiene și materia însăși care devine artă.
Portretul lui Constantin Brâncuși, puternic și viu în culori, este plasat în spatele Porții Sărutului și rotunjește simbolistica expoziției ”Brâncuși, dragostea mea!”. Lucrarea este executată de Dmitri Murahovschi din Republica Moldova.
De ce simbolic? Portretele de femei sunt realizate de artista Vali Irina Ciobanu, chipul sculptorului Brâncuși este pictat de un artist.
”Brâncuși, dragostea mea!” – eveniment concept
În evenimentul – concept ”Brâncuși, dragostea mea!” elementele se îmbină artistic, cu dragoste, în celebrarea marelui sculptor.
Evenimentul a fost deschis de Nicoleta Paninopol, Manager al Centrului Cultural UNESCO Mihai Eminescu care a introdus publicul în cele trei elemente ale conceptului: carte, expoziție și piesă de teatru, prezentând cu implicare această expoziție simbolică nu doar pentru Centrul Cultural, ci pentru toți românii.
Vioara și pianul se aud în surdină și se mai opresc când unul dintre invitați aduce omagiu sculptorului. Autorul Miron Manega descrie cu naturalețe cele nouă femei și aspecte de ”mitologie” de care ne temem, cum spune domnia sa, din viața lui Brâncuși. Claudia Motea creează un moment de teatru imaginând două dintre cele două doamne pe care le va juca în piesa omonimă, pusă în scenă la ”Teatrul Dramaturgilor” de Beatrice Rancea. Regizorul dezvăluie complexitatea punerii în scenă a unei piese de acest gen, în care emoția și complexitate numărului mic de personaje concură unei desfășurări ample actoricești.
Fiecare dintre cei prezenți au petrecut timp cu eroinele care și-au dăruit dragostea lui Brâncuși. Ca o clipă de reflecție. Chipurile ce strălucesc încă în memoria colectivă prin portrete pe perete și personaje în biografiile lui Brâncuși au devenit eroine prin dragoste. Prin ”Brâncuși, dragostea mea!”
PS: expoziția o puteți vizita la Centrul Cultural UNESCO Mihai Eminescu, strada Jean Louis Calderon nr. 39.
