Solidaritatea, un sentiment necunoscut printre români
Solidaritatea e un sentiment necunoscut printre români. Nici istoria nu este mai blândă din acest punct de vedere. Poate câteva capitole, episoade singulare pot dovedi solidaritate la nivel istoric, însă la nivel de valoare socială ea nu a ajuns niciodată.
Românii nu au încredere în celălalt și nu se folosesc de valoarea cooperării, întrajutorării. Desigur, având în vedere vicisitudinile istoriei, putem găsi românilor circumstanțe atenuante.
Acest aspect însă nu va schimba realitatea și anume faptul că fiecare e pe principiul: ”Do it yourself!”. Conform acestui principiu, legăturile firești, organice ce se creează în interiorul societății stau încă în pântece.
Aceasta ar fi chipul fericit al lucrurilor, faptul că o Românie a solidarității se va naște cândva. Tot ce putem face e să accelerăm procesul.
”Noi astăzi suntem o ţară de oameni singuri. Atât de singuri, încât până şi nefericiţii nu sunt solidari între ei”, spunea Octavian Paler. Și așa vom rămâne până altă Românie nu se va plămădi.
Poate nu în zadar, sindicatul polonez al lui Lech Walesa s-a numit Solidaritatea
Chiar și cei care încearcă să înjghebe un sentiment de solidaritate sfârșesc tragic în demersul lor sau devin niște bandiți cu care ne-am obișnuit cu toții.
În absența unei solidarități nu putem avea o sporită și ascensională calitate a vieții. În definitiv, omul ca fiiință, trestie cugetătoare, are nevoie de social pentru a cunoaște împlinirea. Logica individului singur desolidarizat de societate e mai mult o perspectivă pesimistă care a alimentat spațiul românesc până la refuz. Vorbele lui Paler nu sunt de prisos.
Românii visează de unii singuri de mult timp
Vorbim de un intelectual extrem de atent la evoluțiile sociale. Prin vorba sa radiografiază o societate întreagă. Putem discuta de politici publice, de instrumentele statului în a trasa liniile unei dezvoltări pe toate planurile, însă avem nevoie și de punctul de vedere psihosocial.
Așa cum spunea și Serge Mosocovici, unul dintre fondatorii psihologiei sociale, ”politica reprezintă arta de a gestiona fondul irațional al maselor”. Românii visează de unii singuri de mult timp.
Continuarea pe Vocea din Vrancea.
FOTO: Matricea Românească
