ATUNCI ŞI ACUM: Statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român

Statuia poetului Mihai Eminescu (1850-1889) aflată în grădina din faţa Ateneului Român, pe Calea Victoriei, a fost realizată din bronz, de sculptorul Gheorghe D. Anghel (1904-1966), în 1965.  

În perioada interbelică, în grădina Ateneului erau mai multe statui, ale unor cunoscuţi oameni politici, de cultură sau artişti români, precum Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ienăchiţă Văcărescu, Constantin Esarcu, C.A. Rosetti ş.a. Din păcate, aceste statui au fost distruse în anii regimului comunist, indică site-ul https://fundatiaenescu.ro. După înlăturarea statuilor, aici a fost amplasată una singură, denumită „Alergătorii”, executată de sculptorul Alfred Boucher. 

Sculptorul Gheorghe D. Anghel a frecventat Academia de arte frumoase din Bucureşti (1923-1924), unde preda Dimitrie Paciurea, apoi, între 1924-1937 a studiat şi a lucrat în Franţa, formându-se în contactul direct cu marea artă a muzeelor şi arhitecturii. La Paris l-a cunoscut pe Constantin Brâncuşi. „Cu mici excepţii, printre care bustul lui George Enescu (de la Ateneu), el nu ciopleşte în piatră, nici nu sculptează în lemn. Bronzier de vocaţie, Gheorghe Anghel este un modelator desăvârşit (…) Ceea ce îl interesează, în primul rând, este expresia lăuntrică a modelelor, permanenţa spirituală a personalităţii lor, manifestată în simbolismul necăutat al gesturilor şi atitudinilor. Personajele, indiferent dacă este vorba de mari figuri din panteonul culturii şi istoriei naţionale, simple portrete, nuduri sau compoziţii pe tema maternităţii, par surprinse în momentul arhetipal al existenţei lor”, se arată în „Dicţionarul artiştilor români contemporani”, autor Octavian Barbosa (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).   

    Poza 1 – Ateneul Român din Capitală, 1989/TRAIAN PROSAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA


    Poza 2 – Ateneul Român din Bucureşti, 2019/Autor: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Gheorghe D. Anghel a realizat în bronz şi busturile altor mari personalităţi, precum George Enescu, N. Bălcescu, Th. Pallady, Vasile Pârvan ş.a., dar avea o admiraţie cu totul aparte pentru poetul Mihai Eminescu, astfel că a realizat mai multe statui ale acestuia, amplasate în mai multe oraşe ale României. 

Statuia din faţa Ateneului Român, turnată în bronz şi având o înălţime de 3 metri, îl reprezintă pe tânărul Mihai Eminescu stând în picioare, cu o mantie peste umeri şi o eşarfă peste mijloc. 

Aceasta a fost realizată în 1965 de sculptorul Gheorghe D. Anghel în atelierul său de la Mănăstirea Pasărea, în apropiere de Bucureşti. În iunie 1966, statuia a fost expusă publicului la Sala Dalles, şi apoi a fost aşezată în faţa Ateneului Român, în locul în care se aflase statuia „Alergătorii”. Statuia este înscrisă în lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 1 cu codul LMI B-III-m-B-19983, potrivit https://www.facebook.com/RoArhitecturaRestaurareUrbanism/. Statuia „Alergătorii” a fost mutată atunci tot pe Calea Victoriei, la distanţă de câteva sute de metri, menţionează site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro/.

 Poza 1 – Statuia poetului Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din Capitală, 1999/PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA


 Poza 2 – Statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din Bucureşti, 2019/SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului este şi ultima lucrare a lui Gheorghe Anghel, care a murit la scurtă vreme după realizarea acesteia, în 1966. 

În fiecare an, la 15 ianuarie, ziua naşterii marelui poet, la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român au loc ceremonii de comemorare, dar şi de celebrare a Zilei Culturii Naţionale, care este marcată la aceeaşi dată. AGERPRES/

* Explicaţie foto : Statuia poetului Mihai Eminescu din fata Ateneului Roman din Bucuresti, 1994.