În continuarea articolului publicat în luna aprilie, revin cu informații noi despre clădirile dispărute de pe strada Traian. Datorită complexității unora dintre ele, am avut nevoie de un interval mai lung pentru a le desena, căutând să le redau forma cât mai corect. Cititorii care pot contribui la îmbunătățirea schițelor mele sunt bineveniți în a-și exprima opiniile.
Prima casă pe care v-o prezint s-a aflat la numărul 3, aproape de intersecția cu Calea Dudești. Personal nu prea treceam pe acolo, dar am avut șansa ca datele să-mi fie furnizate de către o persoană înscrisă pe grupul „Demolările din Estul Capitalei”. Iată schița care a rezultat:
După ce-am mai cerut date suplimentare de la d-na Ionela Alexx, am reușit să colorez desenul, care arată în felul următor:
În dreptul acestei case era și stația pentru autobuzele liniei 133. Din ce mi-a povestit persoana care a locuit acolo, undeva în partea dreaptă a curții creștea un oțetar.
Următoarele trei clădiri se găseau la intersecția străzilor Traian și Labirint. Au fost demolate în vederea lărgiri străzii Traian la 4 benzi și construirii de blocuri cu 4 etaje. Un singur colț a scăpat întreg, dar numai datorită revoluției care a oprit lucrările. Planul cadastral al zonei este redat mai jos:
În cartea „Distrugerea trecutului României”, dl. Dinu Giurescu a publicat o poză a imobilului de pe strada Labirint nr. 115:
El era înregistrat astfel, deși pe plan se vede că cea mai lungă porțiune era pe str. Traian. Iată și schița pe care am realizat-o cu destulă dificultate:
Părea să fi fost un han vechi de circa un secol, dacă ne luăm după gangul aflat în stânga. Stilul arhitectural diferit al corpului rotund de pe colț, cu două etaje, mă face să cred c-a fost construit în mai multe etape. Iată și desenul color:
După cum se vede, imobilul avea două balcoane, diferite ca aspect, iar gangul era închis, fiind prevăzut cu grilaj. Demolarea lui începuse deja la momentul decembrie 1989, locatarii fuseseră evacuați, iar binalele (ușile și ferestrele) fuseseră scoase. A venit revoluția iar construcția a rămas în ruină câteva luni, fiind ocupată de oameni ai străzii. În cele din urmă, primăria a decis să finalizeze dărâmarea ei în jurul datei de 1 sept. 1990, din ce-mi amintesc.
Pe colțul de vizavi, având numărul 98, exista o casă ceva mai modestă:
Pare să fi fost alcătuită din două corpuri unite în partea din spate, care însă aveau numere poștale diferite. Corpul de pe colț adăpostea un magazin de articole de îmbrăcăminte:
După ritmul în care avansau lucrările de sistematizare, apreciez că demolarea ei s-a produs către sfârșitul lui 1988.
În fine, ultima clădire, pe care o consider și cea mai importantă de aici, a mai fost desenată și publicată într-un articol din 2013. La acel moment, neavând destule date, am considerat că era o simplă casă parter:
Însă cu un an în urmă, a apărut o fotografie a d-lui Cristian Malide, care prinde doar o mică porțiune a sa, în care se vede că avea etaj și balcoane:
Drept urmare, am decis să refac desenul inițial, ceea ce mi-a luat cam două luni. Având mai multă experiență, am corectat erorile și imperfecțiunile de acum 8 ani. În final, a ieșit ceva de felul următor:
Clădirea era intabulată pe strada Traian nr. 73 și era masivă, având la rândul ei un gang de acces pe latura din dreapta, închis cu porți de lemn. Nu știu ce destinație a avut inițial, dar în anii socialismului a funcționat ca alimentară, fiind destul de bine aprovizionată. La extremitatea dreaptă exista și un mic magazin de produse lactate. Imediat după clădire era indicatorul stației în care opreau autobuzele liniei 142.
Sper, cu ajutorul dv., al cititorilor, să reușesc să mai reconstitui și alte case demolate de pe traseul străzii Traian. Mă refer în mod special la cele aflate pe segmentul care a fost distrus complet, între calea Dudești și strada Maximilian Popper.
Așa cum știm, clădirile au dispărut; dar amintirea lor rămâne printre noi ca o mustrare, ca un regret venit de dincolo de vreme, din serile de primăvară în care le priveam, crezând că vor rămâne veșnic vii. Mă simt profund marcat de dispariția lor și caut să repar răul făcut, redându-vi-le azi în toată strălucirea lor.
