ATUNCI ŞI ACUM: Biserica (Mănăstirea) Caşin

Biserica (numită uneori mănăstire) Caşin, una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din Bucureşti, este situată pe Bulevardul Mărăşti, în apropierea Arcului de Triumf.

Biserica, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar şi Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, mai este cunoscută şi sub denumirea de „Mănăstirea Caşin” sau „Biserica Mănăstirii Caşin”, datorită unei străzi adiacente bisericii parohiale, care a purtat numele localităţii Mănăstirea Caşin din judeţul Bacău, unde s-au purtat lupte în cursul primului Război Mondial, se precizează pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

După Primul Război Mondial, în partea de nord a Bucureştilor a luat fiinţă un nou cartier, numit Parcul Domeniilor, iar noii locuitori ai acestui cartier au solicitat contruirea unei biserici parohiale, notează site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

Biserica a fost construită după parcelarea terenului moşiei Herăstrău, care aparţinea statului, în locuri de casă, cumpărate de funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pe un teren donat de minister, indică lucrarea „Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti”, autori Valentina Bilcea, Angela Bilcea (Editura Meronia, Bucureşti, 2001).În 1935, consiliul bisericesc format din personalităţi ale vremii a luat iniţiativa construirii bisericii, fondurile fiind obţinute din donaţii de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi din subscrieri lunare ale unor familii şi instituţii. A fost lansat un concurs de arhitectură, care a fost câştigat de proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet (1896-1969), arhitect-şef al Patriarhiei Române.

Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în ziua de 23 august 1935, iar lucrările de construcţie au fost finalizate în ziua de 15 noiembrie 1938, indică site-ul https://www.crestinortodox.ro/. Biserica, zidită în formă de cruce, are o lungime de 42 de metri şi o lăţime de 29 de metri, înălţimea maximă a turlei fiind de 50 de metri. Biserica se întinde pe o suprafaţă totală de aproape 800 de metri pătraţi.

Poza 1 – Mănăstirea Caşin din Bucureşti, 1995/ADRIAN OLTEAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA        

Poza 2 – Mănăstirea Caşin din Bucureşti, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Din punct de vedere arhitectural, biserica îmbină stilul brâncovenesc cu stilul bizantin. Peste naos se ridică o turlă mare, poligonală, cu ferestre arcuite şi coloane pe fiecare muchie, iar alte patru turle mai mici, octogonale, sunt înălţate în jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre faţada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, înconjurat de un ancadrament ornamentat.

Lucrările de amenajare exterioară şi interioară ale bisericii Caşin au fost întrerupte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, fiind reluate abia între anii 1946-1956. Catapeteasma bisericii a fost construită între anii 1952-1959, după planurile aceluiaşi arhitect-şef, fiind lucrată, în întregime, din marmură şi alabastru, iar icoanele de pe aceasta, din mozaic. Potrivit https://www.crestinortodox.ro/, mozaicurile din această biserică sunt primele din ţara noastră care au fost realizate în întregime din sticlă de Murano.

Icoanele din mozaic de Murano au fost realizate, între 1952-1959, de Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964), Constantin Baraschi (1902-1966) şi Mihai Wagner (n. 1911). Între 1962-1971 au fost executate şi lambriurile de marmură cu icoane din mozaic de Murano. „Monumentalitatea bisericii este amplificată şi de ridicarea ei de la sol prin cele 12 trepte de piatră, peste care se înalţă pridvorul deschis, cu arcade sprijinite pe coloane scunde, din marmură albă, ornamentate în spirală sau cu solzi, după modelul vechilor mănăstiri româneşti. Peretele din spatele pridvorului este, de asemenea, placat cu marmură şi decorat cu mozaic, în partea superioară. În interior, bolţile şi pereţii altarului sunt decorate în întregime cu mozaic de Murano, iar lambriurile înalte de 3 metri, ca şi pardoselile, sunt realizate din marmură albă şi roşie”, precizează volumul „Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti”, Editura Meronia, Bucureşti, 2001.

Între anii 1956-1960, biserica a fost închisă de către autorităţile comuniste, arhiva a fost confiscată, iar preotul Dumitru Manta a fost trimis în închisoare. În anul 1960, lăcaşul de cult a fost redeschis, prin strădaniile preotului paroh Alexandru Ionescu, vicar-administrativ eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, menţionează site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

După anul 2000, la această biserică au fost executate mai multe lucrări de reparaţii şi de renovare exterioară şi interioară.         

Începând cu anul 2007, prin binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, biserica Caşin a fost ridicată la rangul de Paraclis Patriarhal.AGERPRES