ATUNCI ŞI ACUM: Bulevardul Regina Elisabeta

Situat în centrul Capitalei, Bulevardul Regina Elisabeta porneşte din Piaţa Universităţii şi se termină în Piaţa Kogălniceanu, fiind străjuit de numeroase clădiri-monument ce adăpostesc instituţii administrative, culturale şi de învăţământ, precum şi cel mai vechi parc din Bucureşti, Grădina Cişmigiu.

În 1857, în faţa Universităţii, a fost deschisă prima porţiune a acestui bulevard care purta numele Bulevardul Academiei. Acesta a fost prelungit, apoi, în 1872 spre Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei). Pentru a putea face acest lucru, au fost demolate zidul şi chiliile Mănăstirii Sărindar, locul unde astăzi se află Palatul Cercului Militar Naţional. La 15 decembrie 1876 era înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti ca formă de asociere privată a ofiţerilor, închirierea sau construcţia localului, precum şi desfăşurarea activităţilor urmând să fie asigurate financiar prin cotizaţiile membrilor. Noua instituţie a fost pusă sub patronajul domnitorului Carol I (1866-1881; rege, 1881-1914). Monumentala clădire a fost construită după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu şi inaugurată cu fast, la 4 februarie 1923, în prezenţa regelui Ferdinand (1914-1927) şi a reginei Maria, notează http://presamil.ro/. Ulterior, s-a numit Casa Centrală a Armatei, iar după 1990 denumirea s-a schimbat în Cercul Militar Naţional.

Poza 1 – Imagine cu Bulevardul 6 Martie (astăzi Regina Elisabeta) din Bucureşti (placă fotografică), 1956/Autor: BOTEA/ARHIVA FOTO AGERPRES     

Poza 2 – Imagine de pe Bulevardul Regina Elisabeta, la intersecţia cu strada Ion Brezoianu din Bucureşti, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


Vizavi de Cercul Militar Naţional, pe Calea Victoriei colţ cu Bd. Elisabeta, se află un bloc cu spaţii comerciale la parter, unde înainte de 1990 exista cel mai mare şi mai cunoscut magazin pentru copii – „Romarta copiilor”, care era întins pe trei niveluri.

Pe partea opusă, la intersecţia cu Calea Victoriei se afla Hotelul Herdan, construit de arhitectul clădirii Universităţii, Alexandru Orăscu, începând din 1867, fiind, astăzi, unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucureşti, potrivit „Dicţionarului monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti” (Editura Meronia, 2011). Numele său a fost schimbat în 1877, devenind Grand Hotel du Boulevard (Hotel Bulevard), potrivit https://www.hotelbulevard.ro/.

Pe partea stângă, se afla Pasajul Eforiei amintind de Eforia Spitalelor Civile (instituţie de asistenţă socială, înfiinţată la Bucureşti la 2 aprilie 1832, prin decizia generalului Pavel Kiseleff, care se ocupa cu administrarea de spitale şi clinici în Bucureşti şi în ţară, finanţată din donaţii private) iar alături s-a ridicat, în 1886, Palatul Eforiei, distrus într-un incendiu în 1937. Pe locul acestuia a fost construit un mare imobil, cu apartamente, birouri, magazine şi sală de cinematograf, actuala Sala Eforie a Cinematecii.

Poza 1 – Bulevardul 6 Martie (astăzi Regina Elisabeta) din Bucureşti (placă fotografică), 1956/ARHIVA FOTO AGERPRES     

Poza 2 – Parcul Cişmigiu din Bucureşti; intrarea vizavi de sediul Primăriei Municipiului Bucureşti, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


Bulevardul Regina Elisabeta prezintă o pantă uşoară care coboară spre Grădina Cişmigiu/Parcul Cişmigiu, în dreptul căreia era un teren viran transformat în iarmaroc, cunoscut sub numele „Maidanul lui Duca”. În 1906, acest bâlci din centrul oraşului a fost desfiinţat, când au început lucrările la Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, atribuit ulterior Primăriei Capitalei. Monument istoric, clădirea Primăriei a fost construită de Elie Radu după planurile arhitectului Petre Antonescu între anii 1906-1910, în stil tradiţional, neoromânesc. În imobil a funcţionat Ministerul Lucrărilor Publice, iar în timpul ocupaţiei germane (1916-1918) a devenit sediul Comandamentului General German. După Primul Război Mondial, aici a fost Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când, din cauza bombardamentelor, a fost avariată. Clădirea a fost renovată, i s-a adăugat un etaj şi a devenit Primăria Generală, apoi Sfatul Popular al Capitalei. Până în 2010, în imobil a fost sediul Primăriei Municipiului Bucureşti. A redevenit sediul acesteia, la sfârşitul anului 2016, după complexe lucrări de restaurare şi consolidare.

Parcul Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din capitala Romaniei şi se află înscris pe lista monumentelor istorice din Capitală. Cu o suprafaţă de aproximativ 17 hectare, parcul este mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Măgureanu şi strada Ştirbei Vodă. Printre reformele întreprinse de Alexandru Ipsilanti, în prima domnie în Ţara Românească (sept. 1774 – ian. 1782; a II-a, 1796-1797) s-a aflat şi construirea a două cişmele în oraş. Prima cişmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta uriaşă care s-a format a fost numită în folclorul popular lacul Cişmegiu. O jumătate de secol mai târziu, după ce lacul a fost secat, domnitorul Gheorghe Bibescu (20 dec.1842 – 12 iun.1848) l-a chemat arhitectul peisagist Karl Meyer responsabil de grădinile imperiale din Viena să amenajeze locul. Amenajările s-au încheiat în timpul domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (iun.1849-oct.1853; oct.1854-iun.1856), parcul fiind inaugurat în 1852, arată site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro/.

Poza 1 – Bulevardul 6 Martie (astăzi Regina Elisabeta) din Bucureşti (placă fotografică), 1956/ARHIVA FOTO AGERPRES     

Poza 2 – Bulevardul Regina Elisabeta -Primăria Municipiului Bucureşti, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


La intersecţia cu Bd. Schitu Măgureanu se înalţă clădirea Colegiului Naţional „Gh. Lazăr”, ridicată în 1890 şi completată în 1932 cu aripa dinspre Cişmigiu, proiectată într-un stil asemănător corpului vechi.

În preajma Primului Război Mondial (1914-1918) strada a început să capete aspectul său de astăzi. A devenit un fel de Broadway bucureştean, pentru că aici se aflau marile săli de cinematograf, dintre care unele au funcţionat până în urmă cu câţiva zeci de ani, precum „Trianon” („Bucureşti”, închis din 2004) şi „Splendid” („Corso”, numit „Victoria” în perioada comunistă, renovat în 2011, astăzi închis), iar altele au fost dezafectate, precum „Capitol”, înfiinţat în 1911, cel mai vechi dintre cinematografele de pe acest bulevard. Clădirea cinematografului „Capitol” a fost construită la începutul secolului XX de marele arhitect Nicolae Nenciulescu, proiectantul Palatului Regal. În spatele cinematografului se află Teatrul de vară „Capitol”, iniţial numit „Alhambra” (astăzi dezafectat), ambele clădiri fiind monumente istorice.

Pe „bulevardul cinematografelor” – cum îl numeau bucureştenii înainte de 1990 – mai existau sălile de cinema „Lumina”, „Central”, „Republica”, „Bulevard”, „Timpuri Noi”, „Festival”. În prezent, mai toate clădirile fostelor cinematografe sunt în paragină.

Poza 1 – Librăria Academiei din Bucureşti (placă fotografică), 1956/ARHIVA FOTO AGERPRES     

Poza 2 – Intersecţia Calea Victoriei cu Bulevardul Regina Elisabeta din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Bulevardul a primit numele numele reginei Elisabeta (1843-1916), soţia regelui Carol I (1866-1914) al României, sub mandatul primarului Emanoil Protopopescu-Pache (1888-1891).

În 1948, odată cu schimbarea regimului politic, Primăria Capitalei a decis schimbarea numelor unor artere care aminteau de membrii Casei Regale. Bulevardul a fost numit „6 Martie”, iar din 1965 „Gheorghe Gheorghiu-Dej”. După 1990, a revenit la denumirea iniţială. AGERPRES