Clădirea fostului Teatru Giuleşti, astăzi Opera Comică pentru Copii, se află pe Calea Giuleşti nr.16, o arteră ce străbate întreg cartierul cu acelaşi nume.
În imediata vecinătate a acestei clădiri se află Podul Grant, Colegiul Tehnic „Dinicu Golescu” şi, cel mai important, fostul stadion „Valentin Stănescu”, un simbol al acestui cartier bucureştean, în prezent Rapid Arena. De o parte şi de alta a clădirii se află două statui – „Muncitori” – care aparţin sculptorului Ion Jalea (1887-1983) şi se află pe lista monumentelor istorice din Bucureşti (B-III-m-B-19988), potrivit http://www.primarie6.ro/.
.jpg)
Foto 1 – Clădirea Teatrului Giuleşti (în prezent Opera Comică pentru Copii) şi una dintre statuile „Muncitori”, opera sculptorului Ion Jalea, 1998/MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 – Opera Comică pentru Copii, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Clădirea a fost ridicată între anii 1927 şi 1929, fiind unul dintre primele proiecte ale arhitectului Horia Creangă (n. 1 aug. 1893, Bucureşti – m.1 aug. 1943, Viena). Considerat unul dintre liderii arhitecturii moderniste din România, cele aproximativ 70 de proiecte ale lui Horia Creangă, realizate între 1927-1930 şi 1930-1943, abordează o mare varietate de programe de arhitectură, de la locuinţe individuale la imobile de raport, magazine, stadioane, hale alimentare, hoteluri, pavilioane de expoziţii, cinematografe, şcoli sau birouri. Cele două caracteristici majore constante ale operei arhitectului Creangă sunt simplitatea şi orizontalitatea. Reprezentative pentru stilul său modernist sunt: imobilul ARO aflat pe Bd. Magheru (clădirea în care se află fostul Cinema Patria), Halele Centrale Obor, restaurantul „Pescăruş” din Parcul Herăstrău; amfiteatrul Şcolii Centrale de fete (în prezent, Teatrul Bulandra, sala Grădina Icoanei); Grup Şcolar (Str. Maior Coravu, Bucureşti; hotelurile Aro Palace şi Aro Sport din Braşov; numeroase reşedinţe private (Imobilul Anton Davidoglu, Bulevardul Dacia); construcţii industriale de mari dimensiuni, respectiv uzinele Malaxa, potrivit http://www.e-architecture.ro/.
Foto 1 – Clădirea Teatrului Giuleşti, în prezent Opera Comică pentru Copii, 1998/MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 – Opera Comică pentru Copii, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Primul teatru care a activat în această clădire a fost Teatrul „Muncitoresc C.F.R.”, care şi-a început activitatea în septembrie 1946. Şi-a schimbat ulterior numele în Teatrul Giuleşti şi s-a mutat, în 1974, în celebra clădire de pe Calea Victoriei – Complexul Comedia-Majestic. În 1990, a căpătat denumirea Teatrul Odeon.
Timp de 36 de ani (1954-1990), directoarea acestui teatru a fost Elena Deleanu, iar actorul Ştefan Bănică a făcut parte din trupa Teatrului Giuleşti, fiind considerat vedeta cartierului. Totodată, Elena Deleanu a fost cea care a făcut toate demersurile pentru a obţine o a doua sală pentru Teatrul Giuleşti, în centru, respectiv Sala Majestic, aminteşte https://www.radioromaniacultural.ro/.
Criticul Miruna Runcan, secretar literar al teatrului între 1991 şi 1994, autoare a volumului aniversar „Odeon 70. Aventura istoric-omagială”, consemnează faptul că „Teatrul Giuleşti a fost atunci vârf de lance al reteatralizării, pentru că doi dintre tinerii regizori foarte vocali şi foarte bine instrumentaţi estetic lucrau acolo. Este vorba despre Lucian Giurchescu şi Horea Popescu. Apoi, vine un moment, în jurul anilor ’70, o perioadă foarte substanţială pentru întregul teatru românesc, dar care, pentru Giuleşti, a fost epoca Dinu Cernescu”. (https://www.radioromaniacultural.ro/)
Foto 1 – Clădirea Teatrului Giuleşti (în prezent Opera Comică pentru Copii) şi una dintre statuile „Muncitori”, opera sculptorului Ion Jalea, 1998/MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 – Opera Comică pentru Copii, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Opera Comică pentru Copii (OCC), care îşi avea sediul în Palatul Naţional al Copiilor, a primit în 2009, de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, clădirea fostului Teatru Giuleşti, potrivit https://jurnalul.ro/. În spaţiile imobilului din Calea Giuleşti nr.16 au funcţionat, până în 2017, atelierele de mecanică, tâmplărie, croitorie, tapiţerie, pictură, magazinul de materiale, garajul şi erau depozitate mare parte din decoruri şi sutele de costume aparţinând Teatrului Odeon.
În prezent, Opera Comică pentru Copii găzduieşte trei săli de spectacole: Sala Mare, cu o capacitate de 424 de locuri, Salonul Mozart, cu 90 de locuri, şi Sala UnderGrant, cu 120 de locuri, potrivit https://www.operacomica.ro/locatie/. AGERPRES
