Majoritatea oamenilor asociază denumirea „Alimentara” cu perioada regimului Ceaușescu (1965-1989), dar am găsit în arhiva Agerpres poate unul dintre cele mai vechi cadre cu o Alimentară, în 1949, ceea ce e o surpriză. Hai să explicăm.
► ATUNCI. În februarie 1949, la parterul unui bloc modernist art deco din anii ’30 de pe strada Piața Amzei era Societatea Comercială de Stat „Alimentara”. Vitrinele pline de conserve erau parte a propagandei nou-instalatului regim comunist, contrazicând starea de fapt a momentului: Republica Populară Română, în vârstă de doar un an și două luni la data pozei, era foarte săracă, drenată de resurse după al Doilea Război Mondial, încheiat cu doar 4 ani înainte. Primul plan cincinal (1950-1955) nu debutase încă, iar până la reașezarea, repornirea și reconstruirea pe principii socialiste, economia țării era un hibrid care o intersecta pe cea de piață de dinainte de război cu măsurile pro-centralizare luate de noua putere. Chiar și la nivel de oraș, entitățile interbelice controlate de Primăria București (cu organizare de societăți comerciale pe acțiuni) se mențineau încă. O reformă administrativ-teriorială a fost implementată abia în 1950, când capitala a fost împărțiță în 8 raioane, după model sovietic.
► ACUM. De la eleganța interbelică la austeritatea postbelică, locul ăsta arăta mai bine decât în prezent. Ce vedem azi e un spațiu urban haotic, scăpat de sub control de autorități impotente și dezinteresate și mutilat de oameni needucați care urmăresc doar profit imediat. În mod ironic, supermarketul deschis în anii 2000 e un fel de Alimentară capitalistă. Ferestrele au fost împodobite cu tâmplărie PVC albă și geamuri termopan colantate, iar travertinul placajului parterului blocului e parazitat de afișe, aparate de aer condiționat și transformatoare răsărite ca ciupercile după ploaie. Tag-urile de grafitti omniprezente pe clădirile din București contribuie la accentuarea haosului. Nici măcar nu-i un performance de artă contemporană, e vorba despre neînțelegerea funcționalismului și simplității pe care le reprezintă modernismul art deco din perioada interbelică și lipsa totală de respect pentru fațadele orașului și spațiile publice.
foto 1949: arhiva Agerpres
captură prezent: Google Street View
