[10 MAI] Clișeu inedit de la (probabil) sărbătorirea lui 10 Mai, Ziua Națională a României până după al Doilea Război Mondial, în plin belle époque, în fața clădirii Universității București. Hai să vedem despre ce e vorba:
► CADRUL. Clar de la o sărbătoare, după aspectul vegetației și îmbrăcămintea oamenilor, există o probabilitate mare ca acest clișeu să fie din luna mai. Adunarea are loc pe bulevardul Academiei (azi Elisabeta), în fața Academiei (azi Universitatea București), chiar la statuia lui MIhai Viteazu, împodobită cu coroane de flori. Lângă statuie vedem un foișor de lemn, probabil tribuna oficială pentru familia regală și înalții demnitari ai statului. Participanții au steaguri și sunt mai mulți pe partea cu Academia, vizavi de foișor. Parada/defilarea de 10 Mai se ținea inițial pe aleea centrală a Grădinii Cișmigiu, dar după proclamarea Regatului (1881), se mută pe nou-trasatul bulevard al Academiei.
► DATAREA. Îmbrăcămintea oamenilor sugerează că ar fi vorba despre finalul secolului 19 sau începutul secolului 20. Putem defini două repere temporale:
• statuia lui Mihai Viteazu e bordată de două tunuri capturate de la turci după cucerirea redutei Grivița de către armata română în Războiul de Independență (1877-1878) și confiscate apoi de armata otomană în timpul ocupației Puterilor Centrale din Primul Război Mondial (1916-1918);
• pe balconul Academiei apare o pancartă pe care scrie „Ateneul Român”. Ateneul a fost inaugurat în 1888, iar în anii 1880 s-au strâns bani de la populație pentru clădire prin campania „Dați un leu pentru Ateneu”.
Așadar, perioada ar fi undeva între jumătatea anilor 1880 și anii 1900.
► LOCUL. În cadru apare corpul central al actualei Universități, singurul existent la acel moment. Academia, prima instituție de învățământ superior din București, e construită între 1857-1869 în stil neoclasic, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul clădirilor predecesoarei sale, Academia Domnească „Sf. Sava”. Frontonul palatului, vizibil parțial, e ornamentat de sculptorul Karl Storck în stil clasic cu un relief din piatră de Rusciuc care o prezintă pe zeița Minerva încununând artele și științele, departamentele inițiale ale Academiei. Clădirea e bombardată de americani pe 4 aprilie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Două treimi din clădire, cu tot cu fronton, sunt distruse. Reconstrucția de la final de anii ’60 și început de anii ’70, nu include refacerea reliefului. Fragmente din cel original se găsesc azi la Muzeul „Cecilia și Frederic Storck”.
Monumentul lui Mihai Viteazu, prima statuie ecvestră din București, e realizat de sculptorul francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse și inaugurat pe amplasamentul din poză, locul altarului fostei mănăstiri Sfântul Sava, în 1874. În 2010, statuia e mutată în Parcul Izvor, pentru construirea parcării subterane de la Universitate. În 2012, e reamplasată stângaci aproximativ unde fusese înainte.
► ZIUA NAȚIONALĂ. Pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaților a Principatelor Române, în sesiune extraordinară, proclamă independența României. Mihail Kogălniceanu, la acea dată ministrul Afacerilor Străine, ține un discurs istoric. A doua zi, pe 10 Mai, Senatul, camera superioară a Parlamentului, votează Proclamația de Independență, care produce efecte legale odată cu semnarea ei de către principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful statului. Din 1866 până în 1947 inclusiv, 10 Mai a fost Zi Națională a României, cu triplă semnificație:
• 1866: venirea pe tronul Principatelor Unite a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, un prinț din regatul Prusiei
• 1877: ratificarea de către domnitorul Carol a Declarației de Independență a României
• 1881: ridicarea României la rang de regat și proclamarea lui Carol prim rege al României (fondarea dinastiei române)
În contrast cu majoritatea statelor de pe planetă, România nu-și serbează Ziua Independenței ca zi națională. Urmând filonul istoric și cutuma, 10 Mai ar trebui repusă ca Zi Națională. Pentru mulți e relevant și argumentul meteo, e mult mai binevenită o zi liberă pe soare și cald decât una pe frig și îngheț.
