Piaţa Sălii Palatului din Bucureşti reprezintă un ansamblu arhitectonic alcătuit din clădirea Sălii Palatului şi blocurile de locuinţe din jurul acesteia, construite spre finele anilor ’50 ai secolului XX.
Punctul central al ansamblului îl reprezintă clădirea Sălii Palatului, un edificiu de formă prismatică, cu acoperiş metalic boltit, construită între anii 1959-1960. Principalii autori ai proiectului Sălii Palatului au fost arhitecţii Horia Maicu, Tiberiu Ricci, Romeo Belea şi Ignace Şerban. Sala, cu o capacitate de 4.000 de locuri, are o scenă de mari proporţii (deschidere de 30 m în faţă, 20 m în spate şi o adâncime de 15 m), dotată cu instalaţii tehnice moderne, se menţionează în lucrarea ”Enciclopedia geografică a României”, autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).
Foto 1- Sala Palatului din Bucureşti. (30 iun. 1960)/ NICOLAE BONDARENCO/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
Foto 2 – Sala Palatului din Bucureşti.(16 iul. 2019)/SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Concertul inaugural al Sălii Palatului a fost susţinut în luna mai 1960 de violonistul David Oistrah. Sala Palatului a găzduit de-a lungul timpului concerte, spectacole de teatru şi film, conferinţe, congrese, diverse alte manifestări.
În jurul clădirii Sălii Palatului se află zone întinse amenajate cu spaţii verzi.
FOTO 1 – Piaţa Sălii Palatului din Bucureşti. (30 iun. 1960)/ NICOLAE BONDARENCO/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
FOTO 2 – Piaţa Sălii Palatului din Bucureşti.(16 iul. 2019)/SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Blocurile de locuinţe construite în jurul Sălii Palatului au zece nivele şi se remarcă prin coloanele de la parter. În anii ’60, aceste blocuri aveau faţade în culori pastelate („Istoria Bucureştilor”, de Constantin C. Giurescu, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966). Un loc aparte în cadrul acestui ansamblu arhitectonic îl ocupă blocul-turn cu 18 nivele, situat pe strada Ion Câmpineanu.
AGERPRES/
Explicaţie foto deschidere: Sala Palatului din Bucureşti. (23 apr. 1960)
