Cinema Casandra si strada Carol, Franceza, 30 Decembrie,Iuliu Maniu.
Cinema Casandra, pe strada Carol, nr. 9 (numită acum strada Franceză, după cum s-a mai numit şi în secolul al XIX-lea şi devenită în anii socialismului strada 30 Decembrie, nr. 9, iar în primii ani după 1990 strada s-a numit Iuliu Maniu).
În martie 1940 apărea pe strada Carol, nr. 13.
Sub numele de cinema Casandra a funcţionat în perioada martie 1940-1947.
Posibil ca în anii 50 sala să se fi numit şi cinema 16 Februarie.
Despre sala de pe strada 30 Decembrie, nr. 9 cotidianul Informaţia Bucureştiului scria la 26 martie 1956 ca în ianuarie 1956 au început lucrările pentru ca, în scurta vreme cocheta sală de cinema să se transforme într-o sală de teatru experimental pentru studenţii IATC, astfel încât în seara zilei de 21 ianuarie 1957 va fi inaugurat aici primul teatru studenţesc din istoria învăţământului teatral românesc: Studioul experimental de teatru al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică.
Spectacolul inaugural va fi „Plicul” de Liviu Rebreanu.
Astfel, mezinul teatrelor bucureştene va fi cunoscut ani de-a rândul sub numele de Teatrul Casandra, potrivit volumului „Tinereţea actorilor” de Elisabeta Munteanu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988, paginile 9-10.
Preludiul Casandrei l-a constituit „Studioul de teatru” deschis în sala mică a Ateneului, vineri, 18 septembrie 1953, cu spectacolul „Micii burghezi” de Maxim Gorki.
În anii 60 apare ca „Studioul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale” la această adresă.
După anii 2000 imobilul a fost retrocedat, iar IATC a trebuit să se mute, sala fiind transformată în restaurant.
Imobilul a fost construit după planurile arhitectului I.D. Berindey, iar sala a fost construită pentru a adăposti un cinematograf.
Proprietarul era Dumitru D. BRAGADIRU (domiciliat în Aleea Modrogan, nr. 5 şi care mai avusese şi proprietatea terenului pe care se înălţase blocul Carlton, însă vanduse terenul rămânând proprietar al cinematografului Carlton căzut la cutremurul din noiembrie 1940. De asemenea, proprietarul imobilului Ciclop din Bdul Gen. Gh. Magheru) în anii 1943-1947, iar antreprenorul sălii era din noiembrie 1943 Victor POPOV (care era antreprenor şi la cinematograful Splendid din Calea Moşilor), iar în anul 1945 antreprenoare era Tamara POPOV, pentru ca în anul 1947 antreprenor să fie chiar proprietarul Dumitru D. BRAGADIRU.
Imobilul cu sala Casandra a fost construit pe locul unde existase casa doctorului Constantin Darvari, în mahalaua Sf. Dumitru, care o cumpărase în iulie 1819 de la marele pitar Constantin Voinescu, conform volumului de Dan Roşca, „Dulcamara, cavalerul de modă, voaleta şi alte vestite prăvălii”, Editura Ars Docendi, Buc, 2015, pag. 91.
Apare şi în volume de memorii, printre care:
Barbu CIOCULESCU, Amintirile unui uituc, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2014, pag. 86, „…într-o sală de pe strada Franceză…revăd amfiteatrul domol, plin până la ultimul loc, publicul agitat, iar curând apoi în delir. Pe ecran, un trib de canibali în dans dezlănţuit dădea ocol unui mare cazan în care fuseseră introduşi Stan şi Bran, destinaţi a completa supa, în care se şi aruncau felii de morcovi, ţelină, cartofi….În filmul ce succedase un tânăr îndrăgostit şi cam neajutorat scapă pe fereastră papagalul fermecătoarei tinere căreia nu îndrăznea să-i mărturisească adâncile-i sentimente….Filmul, cu litere mari pe frontonul cinematografului:, …Prin mii de primejdii…”.
Sala avea 288 de scaune la parter şi 86 de scaune la balcon.
de Belkine Gabriel
