BUCUREȘTI, cca 1905.
După instalarea monumentului marelui politician și diplomat (1901), Piața Dorobanților a luat numele Alexandru Lahovary (apoi, în anii comunismului, s-a numit Piața Kuibîșev și Piața Cosmonauților). În spatele statuii, se încrucișau două linii de tramvai cu cai.
BUCUREȘTI, cca 1910.
Monumentala casă Alimănișteanu, așezată pe colțul de nord al bulevardului I.C. Brătianu cu strada Doamnei. Acum, pe locul ei se găsește un bloc.
BUCUREȘTI, 1900.
Stația de trăsuri de la Gara de Nord, unde opreau și tramcarele. Tramcarele erau vagoane pentru călători, trase de cai, care nu foloseau șinele de tramvai, circulând direct pe caldarâm. Cel din imagine asigura legătura între stația CFR și Piața Sf. Gheorghe și aparținea companiei de transport a lui Toma Blându.
BUCUREȘTI, 1933.
O filă dintr-un calendar de perete. Reprezentanța producătorului de automobile Citroën era instalată atunci în imobilul „Ciclop“ de pe Bulevardul Take Ionescu.
Primul velociped (strămoșul bicicletei) a fost adus în România în anul 1884, de către inginerul Emil Gayk, proprietarul unei firme de instalații. El a adus-o de la Königsberg (Prusia Orientală, azi Kaliningrad), venind călare pe ea. A străbătut cei aproape 2000 de kilometri până la București într-o lună și jumătate. Mai apoi, Gayk a deschis și un magazin de biciclete.
BUCUREȘTI, 1939.
La încrucișarea străzilor Brezoianu și Domnița Anastasia.
BUCUREȘTI, 1910.
Piața Sf. Gheorghe spre Lipscani.
