► CONTEXT. În 1954, Republica Populară Romînă era pe cale să înceapă destalinizarea, după moartea lui Stalin în 1953. De ce apărea încă portretul lui, totuși? Stalin nu putea fi scos din discursul public așa repede. Începând cu 1945, propaganda îl umflase pe liderul URSS la proporții de zeitate în România intrată în sfera de influență sovietică după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
► BACKGROUND. Stadionul Republicii, numit ANEF (Academia Națională de Educație Fizică) înainte de 1948, a fost primul stadion din București, inaugurat în forma inițială în 1926, sub domnia regelui Ferdinand. A fost folosit ca arenă de defilări propagandistice în perioada domniei lui Carol al II-lea (în special pe durata dictaturii regale cu accente fasciste, 1938-1940) și apoi în perioada comunistă. Redenumit Republicii în 1948, stadionul a trecut pe locul 2 în 1953 odată cu inaugurarea Stadionului 23 August, pe amplasamentul actual al Arenei Naționale. A continuat să găzduiască activități sportive.
► EVOLUȚII. Stadionul, situat în Cartierul Uranus, zonă demolată între 1980-1984 pentru ridicarea Casei Poporului și a noului centru civic ceaușist, a fost acoperit în acea perioadă și în prezent adăpostește garajul subteran al Camerei Deputaților. Din strada Izvor se mai văd încă fostele intrări spre peluze, dar și exteriorul fostului stadion încă pavat cu dale art deco rozalii.
foto: arhiva Agerpres
