Astăzi adăugăm o piesă importantă colecţiei de fabrici din cartier: vechea fabrică de pâine Otto Gagel din str. Puţul cu apă rece, naţionalizată în comunism şi redenumită Steagul Roşu.
Fotografia de faţă a fost realizată în perioada interbelică, de la etajul unei case din str. Ceres. Străpungerea Ceres-Puţul cu apă rece era destul de recentă la acea vreme, o deschidere stradală fiind realizată abia în anii ’20. La poarta fabricii era parcat unul dintre camioanele de marfă Stewart Buddy (am pus în comentariu o fotografie cu modelul din 1935). Ansamblul fabricii s-a dezvoltat de la o epocă la alta, nucleul iniţial consta în clădirea din dreapta, înainte de Primul Război Mondial, apoi, treptat, s-a extins spre stânga; în comunism, o altă aripă a fost ridicată pe locul loturilor din stânga fotografiei, în dreptul str. Inundaţiei. Ansamblul industrial se întindea între nr. 35-43, chiar şi clădirile de la nr. 45-47 de pe colţul cu Pelerinilor (Scăricica) erau administrate de aceeaşi Steagul Roşu.
Pentru o mai bună orientare generală, la dreapta imaginii urmau Scăricica şi stadionul ANEF (peluza est, inexistentă), la stânga se urca spre rondul de la Mihai Vodă-Fonteriei, iar în spatele fabricii era dealul către str. Uranus, porţiunea dintre Monumentul Eroilor de la Arsenal şi str. Maior Ene (fostă Graurului).
Astăzi, pe locul fabricii se află cel mai obscur colţ al Palatului Parlamentului, cel nord-vestic, din vecinătatea intrării la MNAC.
reproducere foto din ziar de Paul Filip





















