Știai că strada Franceză din centrul vechi s-a numit decenii bune strada 30 Decembrie, amintind de 30 Decembrie 1947, când Regele Mihai I a abdicat forțat și a fost proclamată Republica?

 

O parte din istoria centrului vechi al Bucureștiului despre care Primăria/ARCUB nu vorbește, iar Muzeul Municipiului nu se preocupă să promoveze așa ceva.

[STR. 30 DECEMBRIE] În București am avut o stradă care decenii a purtat numele Zilei Republicii, 30 Decembrie 1947. Am detaliat care e treaba cu abdicarea regelui Mihai a abdicat și proclamarea Republicii Populare Române j.

E vorba de actuala stradă Franceză din centrul vechi, una dintre arterele cele mai vechi și mai importante. Hai să vedem evoluția denumirilor pe care le-a avut de-a lungul secolelor:

► Pe la 1650 e atestată Ulița Curții prin perimetrul Curții Vechi, vechiul Palat Voievodal și construcțiile adiacente care au servit pentru scurt timp drept sediu al domnitorului Vlad Țepeș în anii 1400. Drumul e redenumit Ulița Domnească în Evul Mediu târziu, deși Curtea Veche decade. În secolele 18-19 denumirea folosită e Ulița Ișlicarilor și Boiangiilor, după bresle meșteșugărești, consolidând statutul centrului istoric de zonă comercială. În secolul 19 apare pentru prima dată denumirea Ulița Franțuzească, după ce Consulul francez își stabilește reședința într-o casă de acolo.

► [1] După 1866 și proclamarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Principatelor Unite (ulterior întâiul rege al României, după 1881), drumul ia denumirea prințului și devine strada Carol. În poză, segmentul străzii de după intersecția cu actuala stradă Nicolae Tonitza (inexistentă atunci), prin 1910.

► [2] Segmentul străzii Carol de la Piața Sf. Anton prin 1930, unde a existat Hala de Flori, o construcție de început de secol 20 demolată în anii ’50 pentru închiderea cu blocuri a frontului b-dului 1848 (actual I. C. Brătianu). Pe locul halei azi sunt betoane din mandatele lui Sorin Oprescu (2008-2015) la Primăria București.

► [3] În 1948-1949, primii ani de Republică Populară, dispar din denumirile locurilor urbane orice referiri la regimul monarhic, așa că strada Carol devine strada 30 Decembrie, pentru a aminti de schimbarea formei de guvernământ. În poză, segmentul străzii 30 Decembrie de pe locul actual al trotuarului din fața Magazinului Unirea, pozat prin 1956 și demolat în prima parte a anilor ’60. (foto via Photo Historia)

► [4] Strada 30 Decembrie prin 1973, segmentul de la Piața Sf. Anton și Curtea Veche. Tocmai fuseseră reinaugurate Hanul lui Manuc (stânga), refăcut complet și Curtea Veche (dreapta), de fapt un fals istoric rezultat prin completarea aleatoare a unor ziduri din foste case demolate pentru a obține o structură care să justifice importanța medievală a Țării Românești, teză afiliată comunismului naționalist al regimului Ceaușescu.

► [5] După 1990, aversiunea față de tot ce însemnase regimul comunist schimbă iar denumiri de străzi. Total surprinzător, strada 30 Decembrie nu revine la vreo denumire anterioară, ci devine strada Iuliu Maniu, în cinstea politicianului țărănist care se opusese instaurării comunismului și plătise cu viața pentru asta. Așa arăta în 2005 segmentul dinspre strada Șelari.
(foto: Andrei Birsan)

► [6] Abia în 2007 strada Iuliu Maniu revine la denumirea mai veche de Franceză, pentru că între timp bulevardul Armata Poporului din cartierul Militari fusese redenumit Iuliu Maniu și nomenclatorul stradal al orașului nu poate include două artere cu aceeași denumire. Așa arată strada Franceză în prezent, cu multele cafenele, restaurante, baruri și cluburi de acolo. (foto via orasulvechi.ro)

OPINIE ► Ar fi avut mai mult sens din punct de vedere al evoluției orașului ca artera să se numească iar strada Ișlicarilor având în vedere că alte străzi din zonă au tot denumiri de vechi bresle (Lipscani, Gabroveni, Blănari, Șepcari, Căldărari, Șelari, Zarafi). Așa s-ar fi respectat istoria locului, dar nimeni n-a fost atent și s-a revenit la una dintre denumirile de mai scurtă durată.