prin fundături

de Ando și HM

Dăm tîrcoale un pic pe Dacia, de ce nu? Ia uite ce intrare mică, aici: se cheamă… Dacilor:

Vizavi, o curte de bloculețe străjuită de-un portal inspirat, ce mi-a plăcut întotdeauna.

Din Polonă, avem fosta intrare cu-același nume; numită azi însă Josef Pilsudski. Mergi pe ea pe lîngă case-n oglindă, renovate și refăcute după cheful fiecărui proprietar – așa că cu greu te mai dumirești de unitatea arhitecturii inițiale. Îs și smochini pe-aici.

Avem și intrarea Ion Voicu, ce duce-n părculețul Ioanid. Bietu’ părculeț de-abia a scăpat de nefericitul botez forțat. Intrarea, însă, nu; și ea se chema Ioanid înainte.

La sfîrșit, facem cîțiva pași spre Eminescu – tot pe lîngă Polonă, e și-o intrare lungă ce-i poartă numele poetului.