Probabil nu te interesează, dar unul dintre cele mai relevante ansambluri de arhitectură industrială veche din București e pe cale de dispariție: Moara Asan. Neglijența criminală a proprietarilor, furtul constant de materiale pentru a șubrezi structura de rezistență, indiferența comunității locale și incapacitatea autorităților de a stopa distrugerea au dus la situația din prezent.
Construită în 1853, Moara Asan e prima cu aburi din România. În interbelic, la maximul dezvoltării sale, complexul se ocupa cu măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri și culori, săpunuri și chit. Proprietatea a avut inițial o suprafață de 5,41 hectare ajunsă ulterior la 4,7 hectare. După 1950, în zona Morii Asan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrica de Pâine „Grâul” și Fabrica de Ulei „13 Decembrie”. După 1990, mai multe clădiri au fost vandalizate și demolate ilegal. Terenul și construcțiile au intrat în proprietatea SC „Grâul” SA și „Solaris” SA. Dificultățile financiare au dus la intervenția lichidatorilor. În 2005 au fost demolate mai multe clădiri din ansamblu, inclusiv porțiuni ale imobilelor-monument care trebuiau conservate și restaurate. Primele distrugeri la clădirile rămase au apărut după 1995. În 2005 au început demolari rapide și fără autorizație. În 2012 s-au prăbușit părți din clădiri și a fost și un incendiu, în 2013 au urmat alte prăbușiri. Clădirea centrală a ansamblului, moara propriu-zisă construită din cărămidă, se încăpățânează să reziste. Atât mai e dintr-o fostă glorie a industriei bucureștene.
Până acum, orice încercare de salvare și/sau de reconversie a vechiului complex, deși există proiecte, a eșuat. E vorba despre un monument istoric, deci competențele administrative revin Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului București. Vrem să vedem că actuala administrație bucureșteană face demersuri concrete pentru a salva ce a mai rămas din Moara Asan.
