La Facultatea de Medicină s-au rezolvat toate, toate problemele. Nu mai scuipă și nu mai aruncă nici un student chiștoacele și gunoaiele pe jos, prin curte. Parcul facultății arată impecabil, îmbiindu-i pe tinerii studioși să citească-n pauze.
Ba chiar se și renovează o clădire mai din dos – priviți ce mai mîndrețe de steaguri de șantier, de parcă-i expoziție!
E la mintea cocoșului că destinele Facultății sînt ocîrmuite înțelept, cu grijă migăloasă.
Și pentru că toate, toate de-aicea-s rezolvate, conducerea a găsit singura problemă care umbrea bună-starea Viitorului Medicinei Românești.
Anume, accesul auto – nu te iei de locul de parcare al omului, fie el și medic și mai ales… decan!
Ca atare, Decanul a iscălit o hîrtie prin care se aduce la cunoștința celor ce vin la bazinul de înot din curtea facultății – care aveau cu toții permis de intrare și de parcare! – că nu mai au voie cu mașina-n curte.
Nu-i în stare să se ia de studenții lui care fac mizerie; de aurolacii care-s aciuiți prin parcul facultății; nu-i în stare să ție curat, să repare băncile și să facă ceva ca să nu mai cadă bucăți de tecnuială de pe clădirea principală….
… nu, se ia de cei mai slabi: de copii.
… că ăștia vin la-not – aduși de părinți, că-s mici și n-au permis.
